Inițiativa legislativă care ca obiect repatrierea rezervei de aur pe care România o deține la Banca Angliei, elaborată de Liviu Dragnea și Șerban Nicolae, nu este împărtășită de Cabinetul Dăncilă, conform unui punct de vedere prezentat în ședința de guvern. Executivul susține că orice modificare și/sau completare care privește Statutul Băncii Naționale a României presupune, în mod obligatoriu, consultarea prealabilă a Băncii Centrale Europene. Proiectul legislativ are ca obiect de reglementare modificarea și completarea art. 30 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, în sensul instituirii obligației de informare „de îndată , dar nu mai târziu de 20 de zile” a Parlamentului și a Guvernului de către Banca Națională a României, în cazul în care există pericolul diminuării rezervelor internaționale ale statului, până la un nivel care ar periclita tranzacțiile internaționale ale statului, precum și în cazul în care diminuarea s-a produs. De asemenea, se propune ca din rezerva constituită, Banca Națională a României să poată depozita aur în străinătate exclusiv în scopul obținerii de venituri. Depozitele de aur constituite de Banca Națională a României în străinătate nu pot să depășească 5% din cantitatea totală de aur constituită ca rezervă.
”Precizăm că sintagma „rezerva constituită” (art. 30 alin. (4) din inițiativa legislativă) este neclară, neînțelegându-se unde este constituită această rezervă și la ce fel de rezervă se referă, mai ales că în cuprinsul legii se găsesc referiri și la alte tipuri de rezerve. Astfel, se impun clarificări pentru un plus de rigoare egislativă. Ca urmare a intrării în vigoare a acestor modificări, pentru a se asigura respectarea procentului prevăzut la art. 30 alin. (4) din inițiativa legislativă,
respectiv 5%, ar urma ca depozitul de aur ce depășește acest procent să fie adus în țară. Cu toate acestea, inițiativa legislativă nu stabilește un termen limită în care trebuie aduse la îndeplinire aceste prevederi. De asemenea, nu există prevederi cu privire la condițiile de depozitare/păstrare a aurului, astfel încât să se poată determina eficiența cu care vor fi aplicate dispozițiile preconizate. Prin urmare, considerăm că era necesară instituirea unor dispoziții finale în acord cu art. 55 alin. (1) din Legea nr. 24/20002. Având în vedere prevederile actuale ale art. 30 alin. (2) din Legean r. 312/2004 potrivit cărora „Banca Naţională a României urmăreşte menţinerearezervelor internaţionale la un nivel adecvat tranzacţiilor externe ale României”, revine Băncii Naționale a României, în virtutea principiului cooperării loiale, să fundamenteze consolidarea credibilității financiare a României. Așa cum a statuat și Curtea Constituțională în jurisprudența sa, „principiul cooperării şi colaborării loiale între instituţiile publice presupune intenţia şi totalitatea acţiunilor acestora de a crea împreună premisele necesare executării propriilor atribuţii şi obligaţii constituţionale sau legale într-un sens şi obiectiv final comun, cel al bunei funcţionări a statului. Cooperarea şi colaborarea inter-instituţională trebuie să fie loială, adică cu bună-credinţă, în spiritul respectării literei şi spiritului legii şi în sensul atingerii scopului protejat de lege, şi nu în sensul contrar, al împiedicării reciproce sau al blocării activităţii unei instituţii ale statului”. (considerentul 97 din Decizia nr. 875/20183). Având în vedere prevederile art4. 127 alin. (4) și ale art5 . 282 alin. (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și art. 2 alin. (1) liniuța a 3 – a din Decizia nr. 98/415/CE a Consiliului, semnalăm că orice modificare și/sau completare care privește Statutul Băncii Naționale a României presupune, în mod obligatoriu, consultarea prealabilă a Băncii Centrale Europene.Punctul de vedere al Guvernului Având în vedere obiectul de reglementare, Parlamentul va decide asupra oportunității adoptării acestei iniţiative legislative”, se arată în documentul guvernamental.