Ce spunea la începutul anului Comisia Europeană despre economia României şi măririle de salarii şi pensii

Într-o analiză economică detaliată şi făcută publică la începutul acestui an, Comisia Europeană a atras atenţia asupra pericolelor care pândeau economia ţării noastre în anul 2016. Riscurile erau legate de nivelul ridicat al datoriei externe nete, de vulnerabilităţile sectorului bancar şi de o politică fiscală prociclică, la care se adaugă creşterea semnificativă a salariilor.

În documentul Comisiei Europene se arată că deciziile din anii precedenţi menite să accelereze creşterea economică au stimulat cererea internă, însă potenţialul de creştere a PIB-ului este limitat. Vorbim despre reducerea cotelor de TVA în perioada 2013-2015 şi creşterile salariale din sectorul public în 2015. În acelaşi timp, potenţialul de creştere a PIB-ului rămas limitat, situându-se mult sub nivelul de dinainte de criză, iar măsurile care vizează majorarea sa sunt în continuare limitate.

Dacă acestea erau riscurile pentru anul 2016, gândiţi-vă că, în 2017, se vor majora din nou salariile din sectorul public, salariul minim şi pensiile şi se vor pune în aplicare şi o sumedenie de reduceri fiscale.

Cum va reuşi PSD să elimine taxe, să majoreze salarii şi pensii şi totodată să demareze tot felul de lucrări importante de infrastructură?

Să fim înţeleşi. România are nevoie acută de spitale, de refacerea şcolilor şi de îmbunătăţirea infrastructurii rutiere.

Este anul 2016, iar Oltenia şi Moldova sunt două regiuni lăsate în izolare, nefiind conectate de restul ţării nici măcar printr-o autostradă.

Nu contestă nimeni această realitate cruntă. La 27 de ani de la Revoluţie, România are un deficit de infrastructură uriaş. Totodată, are şi un segment important de populaţie care trăieşte la limita subzistenţei. Este greu, pentru orice guvernare, să reuşească să se adreseze într-un ciclu de guvernare ambelor aspecte. Dar PSD lasă impresia că a găsit o soluţie: înfiinţarea unui Fond Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) orientat spre dezvoltarea infrastructurii, capitalizarea unor companii strategice (precum CEC, Tarom sau Eximbank) şi crearea de noi capacităţi de producţie.

Un back-up la această soluţie, conform calendarului propus de Liviu Dragnea, ar putea fi ca România să meargă pe burtă şi, cu riscul unor sancţiuni din partea Comisiei Europene, să depăşească pragul maxim al deficitului de 3%. Ar fi periculos, pentru că se poate lăsa inclusiv cu suspendarea angajamentelor şi a plăţilor din cadrul fondurilor structurale şi de investiţii europene.

Citeste mai mult: adev.ro/oifa2p