„În anul şcolar/universitar 2020-2021, populaţia şcolară din sistemul naţional de educaţie a fost 3.494.600 elevi şi studenţi, în scădere cu 31.600 comparativ cu anul şcolar/universitar precedent. Populaţia şcolară a crescut comparativ cu anul şcolar/universitar precedent ȋn ȋnvăţământul profesional (+8,9%), învăţământul superior (+3,2%), respectiv ȋn învăţământul liceal (+0,4%). Numărul absolvenţilor din anul şcolar/universitar 2019-2020 a fost 514.900 elevi şi studenţi, în creştere cu 2,4% comparativ cu anul şcolar/universitar precedent”, arată datele INS.
În anul şcolar/universitar 2020-2021, aproape jumătate din populaţia şcolară s-a regăsit în învăţământul primar şi gimnazial (45,5%), iar circa o treime în învăţământul liceal şi cel antepreşcolar şi preşcolar (17,8%, respectiv 15,0%).
Din totalul populaţiei şcolare cuprinsă în sistemul de educaţie, 50,2% au fost eleviişi studenţii de sex feminin şi 73% elevii şi studenţii care au studiat în mediul urban.
Comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, învăţământul profesional, învăţământul superior şi învăţământul liceal sunt nivelurile care au înregistrat creşteri ale populaţiei şcolare (+8.900 elevi, +17.200 studenţi, respectiv +2.400 elevi). În învăţământul postliceal au fost înscrişi 91.800 elevi, acest nivel educaţional fiind cel mai puţin reprezentat în totalul populaţiei şcolare (2,6%).
Învăţământul primar şi gimnazial, precum şi antepreşcolar şi preşcolar au cunoscut cele mai accentuate diminuări ale numărului de elevi înscrişi în anul şcolar 2020-2021 faţă de cel anterior (-33.200, respectiv -26.100).
Populaţia şcolară a fost cuprinsă cu preponderenţă (94,7%) în unităţile şcolare publice.
Pe niveluri educaţionale, cele mai semnificativeponderi ale elevilor şi studenţilor înscrişi în unităţile din învăţământul public s-au regăsit în învăţământul superior (87,8%), respectiv postliceal (51,8%).
Gradul de cuprindere în învăţământ al elevilor din grupa de vârstă 11-14 ani a înregistrat cel mai ridicat procent (88,4%), comparativ cu cel al celorlalte grupe de vârstă.
În anul universitar 2020-2021 au fost înscrişi în învăţământul superior 560.500 studenţi, din care 55% au fost studente.
Cele mai atractive specializări (conform clasificării ISCED-F) din învăţământul superior au fost cele din grupa afaceri, administraţie şi drept (24,5% din totalul studenţilor), respectiv inginerie, prelucrare şi construcţii (20,3% din totalul studenţilor).
Unităţile/instituţiile de învăţământ care au funcţionat în anul şcolar/universitar 2020-2021 au aparţinut, în principal, nivelurilor de educaţie primar şi gimnazial (57,4%), liceal (21%), respectiv antepreşcolar şi preşcolar (16,9%).
În profil teritorial, populaţia şcolară din anul şcolar/universitar 2020-2021 a înregistrat cele mai ridicate valori în regiunile Nord-Est (601.100 persoane), respectiv Bucureşti-Ilfov (517.600 persoane).
Distribuţia populaţiei şcolare pe regiuni de dezvoltare şi niveluri educaţionale faţă de totalul fiecărei regiuni, arată că cea mai ridicată pondere s-a înregistrat în învăţământul primar şi gimnazial din regiunea Sud-Muntenia (53,1%).
La polul opus, cele mai scăzute ponderi s-au înregistrat în învăţământul postliceal din regiunile Centru şi Bucureşti-Ilfov (câte 2%fiecare).
În învăţământul superior ponderea numărului de studenţi înscrişi faţă de totalul fiecărei regiuni a fost preponderentă în regiunea Bucureşti-Ilfov (34,4%).
În anul şcolar/universitar 2020-2021, personalul didactic din cadrul sistemului educaţional a însumat 235.600 persoane. Astfel, raportul mediu dintre populaţia şcolară şi numărul cadrelor didacticea fost 15 elevi şi studenţi la un cadru didactic.
Ponderea personalului didactic de sex feminin este majoritară atât la nivelul sistemului educaţional preuniversitar (78,6%), cât şi pe nivelurile de educaţie: antepreşcolar şi preşcolar (99,7%), primar şi gimnazial (81,1%), postliceal (78,6%), liceal (72,4%) şi profesional (67,5%).
Numărul absolvenţilor din anul şcolar/ universitar 2019-2020 aparţinând nivelurilor educaţionale gimnazial, liceal, profesional, postliceal, respectiv superior (licenţă, master şi doctorat, cursuri postuniversitare şi programe postdoctoralede cercetare avansată) a fost 514.900 elevi şi studenţi. Preponderente au fost absolventele, în număr de 270.300, reprezentând 52,5%.
Din totalul absolvenţilor, 83,1% au finalizat un nivel educaţional în mediul urban, restul în mediul rural.
La sfârşitul anului şcolar 2019-2020 au absolvit învăţământul gimnazial 181.300 elevi, cei mai mulţi dintre aceştia înregistrându-se în regiunea Nord-Est (18,7%). Ponderea băieţilor (51,2%) o devansează pe cea a fetelor, cu 2,4 puncte procentuale.
În mediul urban, absolvenţii de gimnaziu reprezintă 59,4% din totalul absolvenţilor din acest nivel.
În profil teritorial, regiunile Nord-Est şi Sud-Muntenia au înregistrat ponderi mai mari ale absolvenţilor din mediul rural (53,9%, respectiv 52,5%).
În învăţământul liceal, la sfârşitul anului şcolar 2019-2020 au absolvit 148.000 elevi, mai puţin cu 0,8% comparativ cu anul şcolar anterior. Majoritatea absolvenţilor de liceu au urmat cursurile învăţământului cu frecvenţă (87,9%).
Situaţia absolvenţilor din învăţământul liceal a evidenţiat că circa jumătate au frecventat cursurile filierei teoretice (52% din totalul absolvenţilor), 39,4% pe cele din filiera tehnologică, iar 8,6% au urmat cursurile liceelor din filiera vocaţională.
La examenul de bacalaureat s-au prezentat 149.900 absolvenţi, din care 123.600 proveniţi din promoţia anului 2020 (82,4%). Au fost declarate reuşite 103.800 persoane (69,2%), din care 95.200 persoane (77%) din promoţia anului 2020.
Ȋn învăţământul profesional au absolvit 24.000 elevi, din care 96,9% au urmat cursurile unităţilor de învăţământ aparţinând sectorului public.
Ȋn ȋnvăţământul postliceal au absolvit 31.400 elevi, din care 60,1% au urmat cursurile unităţilor de învăţământ aparţinând sectorului public.
În învăţământul superior, numărul absolvenţilor cu diplomă a fost 130.300 studenţi. Studentele au reprezentat 59,1% din numărul totalul al absolvenţilor cu diplomă. Absolvenţii cu diplomă ai învăţământului superior au provenit cu preponderenţă din facultăţile cu profil afaceri, administraţie şi drept (26,4%), inginerie, prelucrare şi construcţii (17,3%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (11,3%).
Rata abandonului, în anul şcolar 2019/2020 a înregistrat următoarele valori: 1,3% în învăţământul primar şi în învăţământul gimnazial (pentru fiecare în parte), respectiv 2% în învăţământul liceal şi profesional.
În anul 2018, resursele financiarenecesare procesului de învăţământ, alocate pentru funcţionarea unităţilor cuprinse în sistemul naţional de educaţie au fost asigurate în cea mai mare măsură (97,7%) din fonduri publice (de la bugetul de stat şi din bugetele locale), restul fiind din alte surse proprii unităţilor/instituţiilorde învăţământ, dar şi din venitul gospodăriilor.
Pe tipuri de cheltuieli ale instituţiilor publice şi private, ponderea majoritară în totalul cheltuielilor de educaţiea fost deţinută de cheltuielile curente (94,8%), diferenţa fiind reprezentată de cheltuielile de capital (5,2%).
