Instanța, despre ILIE NĂSTASE: Toate faptele bune se pot uita

Judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti, care l-au condamnat pe Ilie Năstase la nouă luni de închisoare cu amânarea executării, au publicat argumentele care au stat la baza deciziei pronunțate în urmă cu cinci luni. Năstase fusese acuzat că pe 25 mai 2018 a refuzat să-i fie recoltate probe biologice, iar în aceeași zi a fost prins când conducea un scuter, fără a mai avea dreptul să o facă. Fostul tenismen a recunoscut acuzațiile, ceea ce a însemnat reducerea limitelor pedepsei cu o treime.

Curtea de Apel Bucureşti este de acord cu Judecătoria Sectorului 1 şi ţine cont de “impactul pe care cariera sa l-a avut în promovarea României în lume”, însă îi atrage atenţia fostului tenismen cu privire la faptul că se poate transforma uşor într-un exemplu negativ.

„Se impune însă a se atrage atenția inculpatului cu privire la faptul că toate faptele pozitive care-l pun într-o lumină bună în ochii societăț ii românești și nu numai, realizate de aceasta în aproape o viață, pot fi lesne uitate în măsura în care acesta va continua să săvârşească fapte antisociale, putându-se transforma ușor într-un exemplu negativ.” se arată în motivarea definitivă a instanţei, publicată pe siteul Rolii.ro.

Ce alte argumente aduc judecătorii:

„Într-un stat de drept, refuzul unei persoane de a se supune solicitărilor poliției şi plecarea din locul respectiv fără acordul organelor de ordine ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat (fiind necesară urmărirea inculpatului în trafic) prezintă o gravitate deosebită, fiind pusă sub semnul întrebării însă şi capacitatea instituţiilor statului de a-şi îndeplini atribuţiile.

În aceste condiţii, este evident că reţinerea unei circumstanţe atenuante judiciare este exclusă. De altfel, chiar dacă s-ar fi reţinut o circumstanţă atenuantă, este evident că tot nu s-ar fi ajuns la pedeapsa de 2 luni închisoare cerută de inculpat prin intermediul apelului său (în acest sens, prin reducerea cu o treime a pedepsei minime de 8 luni, s-ar fi putut ajunge la un minim de 5 luni şi 10 zile închisoare).

„Referitor la infracţiunea de conducere a unui vehicul pe drumurile publice având dreptul de a conduce suspendat, Curtea apreciază că aplicarea pedepsei amenzii ar fi excesiv de blândă raportat la împrejurările comiterii faptei. Astfel, inculpatul a condus un autovehicul la doar 7 ore după ce comisese o infracţiune la regimul circulaţiei rutiere şi fusese oprit în trafic, aducându-i-se la cunoştinţă că nu are dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice până la finalizarea cercetărilor. Nu poate fi omis nici faptul că în acea împrejurare, inculpatul a încălcat linia continuă. Raportat la nivelul intelectual al inculpatului, este exclusă o eroare a acestuia, privinmd posibilitatea de a conduce.”

„După cum a reţinut şi prima instanţă, inculpatul are vârsta de 72 de ani, este căsătorit, are studii medii şi este bine integrat în societate şi familie, nefiind cunoscut cu antecedente penale. De asemenea, acesta a fost unul dintre cei mai importanţi jucători de tenis ai anilor 1970, fiind numărul unu mondial de două ori, în 1972 ș i 1973. În 2005 „TENNIS Magazine” l-a plasat pe locul 28 în lista celor „40 cei mai mari jucători de tenis din ultimii 40 de ani”.