Într-un comunicat de presă transmis vineri, Dan Iliovici, director executiv Romslot, Asociaţia Organizatorilor de Sloturi, spune că respectă dorinţa deputatului Korodi Attila de a aduce completări legii care reglementează activitatea jocurilor de noroc în România, dar că, deşi „măsurile propuse de Korodi sunt bazate pe cele mai bune intenţii, ele pot duce mai degrabă la rezultate distructive decât la unele constructive”.
Reprezentanţii asociaţiei precizează că, potrivit unui studiu derulat la începutul anului de către GFK România, doar 3% din români participă la joc în locuri care deţin aparate de tip slot-machines, în timp ce la alte jocuri de noroc, precum LOTO, participă aproape de şapte ori mai mulţi – 20% din populaţia ţării care îndeplineşte condiţiile legale de vârstă.
„Ceea ce este foarte important este că acum aceşti 3% participă la joc, în majoritatea lor, în locaţii autorizate. Autorizat înseamnă protejat. Atunci când oamenii joacă în locaţii autorizate, riscul apariţiei unor probleme de genul dependenţei se află sub control, prin programe speciale, cum este: Joc Responsabil. Bazele acestuia au fost puse acum peste doi ani, iar în momentul de faţă toţi membrii asociaţiei Romslot, precum şi cei ai Patronatului Organizatorilor de Pariuri din România – Romanian Bookmakers, sunt implicaţi în proiect”, afirmă reprezentanţii Romslot.
Deputatul UDMR Korodi Attila a anunţat, joi, că va înainta Parlamentului un proiect de lege care să interzică amplasarea automatelor pentru jocuri de noroc în baruri, restaurante, în cinematografe şi în sediile Loteriei Române, pentru limitarea efectelor dependenţei de astfel de jocuri.
Potrivit acestuia, iniţiativa a apărut în urma numeroaselor cereri ale Bisericii Catolice şi ale rudelor unor copii sau adulţi care pierd bani, se distrug, au grave probleme de convieţuire din cauza dependenţei de jocurile de noroc.
Korodi Attila a citat studii naţionale şi internaţionale potrivit cărora, în anul 2000, 63 la sută dintre români au jucat jocuri de noroc, iar dintre cei care nu au jucat 23 la sută au declarat că vor să joace în viitor.
El a adăugat că psihologii şi psihiatrii au relevat consecinţele sociale şi psihologice ale dependenţei de joc, fie că este privită ca boală, fie că este considerată o tulburare, acestea fiind deosebit de grave la nivelul persoanelor afectate (rate ridicate de suicid şi cu perspective terapeutice cu rezultate îndoielnice), al familiilor acestora şi, până la urmă, al întregii societăţi.
„Este un proiect de lege care va avea clar un impact în bugetul naţional, pentru că va însemna diminuarea unor venituri din jocuri de noroc, dar, făcând comparaţie cu beneficiile pe care le poate avea pentru multe familii din România, eu cred că este esenţial. Nicăieri în lume nu găseşti aceste automate la colţ de stradă, în loterii, cârciumi, case de pariuri, ci doar în cazinouri, unde omul face un efort să ajungă, unde îşi asumă această participare şi îşi asumă acest lucru faţă de familie şi societate”, a declarat deputatul UDMR.
Korodi a precizat că a înaintat proiectul de lege Ministerului de Finanţe, care va calcula impactul financiar asupra bugetului naţional, exprimându-şi, totodată, speranţa, că ministerul va da un aviz favorabil acestuia.