Investorii slabi de înger vor fugi de fondurile de investiţii în acţiuni

0

Retragerile de bani din fondurile mutale nu depăşesc ritmul obişnuit, dar investitorii intoleranţi la risc din fondurile de acţiuni şi-ar putea pierde răbdarea.

„Conjunctura actuală îndepărtează şi mai mult investitorii  de fondurile de acţiuni, dar celelalte fonduri nu au de suferit, din câte se poate vedea acum“, a declarat Mihail Ion, preşedintele societăţii de administraţie  a investiţiilor Raiffeisen Asset Management (RAM).

 

Raiffeisen Asset Management şi Erste Asset Managent România sunt liderele pieţei fondurilor de investiţii, cu cote de piaţă de peste 38, respectiv de peste 37 % din totalul activelor de peste 7,12 mld. lei al fondurilor de investiţii şi conturilor individuale gestionate de cele 19 societăţi competitoare.

Totuşi, oficialul RAM nu exclude ca investitorii cu toleranţă mai redusă la risc să cedeze tentaţiei de a-şi retrage banii. „Probabil că, într-o oarecare măsură, la fondurile cu expunere pe acţiuni, vor reacţiona mai rapid investitorii care şi-au stabilit limite de pierderi (stop loss), sau cei care au  un comportament mai grăbit la stimulii negativi. Deocamdată, însă,  nu am sesizat retrageri de bani semnificative sau neobişnuite, nu în afara dinamicii curente“, a adăugat Mihail Ion.

Luna trecută, fondurile cu expunere pe acţiuni au înregistrat retrageri nete (diferenţa dintre retrageri şi subscrieri) de peste 5,3 milioane de lei (circa 1,3 mil. euro). Retrageri comparabile au mai înregistrat şi fondurile cu subscrieri în valută, din cauza creşterii riscului valutar, ca urmare a erodării încrederii în monedele periferice, aşa cum este socotit leul.

Dimpotrivă, creşterea riscului a determinat creşterea subscrierilor nete în fondurile de obligaţiuni şi în cele monetare (care fac plasamente în depozite bancare), până la 38, respectiv 53,4 milioane de lei. Fondurile monetare sunt considerate nişte opriri temporare a resurselor financiare între două investiţii.

 

Fondurile care nu sunt expuse pe acţiuni par să nu aibă probleme. „Fondurile cu capital protejat, de pildă, îşi îndeplinesc funcţia“, a precizat Mihail Ion. Acest tip de fonduri au capacitatea de a se reorienta către instrumentele puţin riscante (depozite bancare) atunci când acţiunile înregistrează pierderi şi, dimpotrivă spre acţiuni , atunci când acestea aduc mai multe câştiguri.