Iranul condamnă SUA la plata unor despăgubiri în sumă de aproape 50 de miliarde de dolari cu privire la asasinarea lui Qassem Soleimani. $2 de persoane şi entităţi, găsite vinovate de asasinat, inclusiv Donald Trump şi oficiali ai fostei administraţii a acestuia

0

Această condamnare intervine la aproape patru ani de la asasinarea, la 4 ianuarie 2020, a comandantului Forţei Al-Qods, însărcinată cu operaţiuni externe ale Gardienilor revoluţiei, armata ideologică a Republciii islamice, ucis într-un atac cu un avion american fără pilot la Bagdad.

Donald Trump, pe atunci preşedinte, anunţa că a ordonat acest atac în urma unor atacuri ale unor interese americane în Irak.

Ca represalii, Iranul a tras rachete asupra unor baze din Irak în care se aflau militari americani.

49 DE MILIARDE ŞI 770 DE MILIOANE DE DOLARI

”În urma plângerii depuse de către 3.318 compatrioţi din întreaga ţară (…), un tribunal din Teheran a condamnat Guvernul american să plătească în total 49 de miliarde şi 770 de milioane de dolari cu titlul de despăgubiri morale şi materiale”, anunţă agenţia Autorităţii Judiciare Mizan Online.

Tribunalul a găsit vinovate 42 de persoane şi entităţi, inclusiv pe Donald Trump şi oficiali din administraţia acestuia, potrivit Mizan.

Această condamnare intervine în contextul în care Teheranul acuză Washingtonul de faptul că este ”complicele” Israelului în Războiul din Fâşia Gaza împotriva mişcării islamiste palestiniene Hamas.

Statele Unite acuză la rândul lor Teheranul de faptul că susţine Hamasul, prin atacuri ale unor grupări proiraniene asupra unor trupe americane staţionate în Siria.

Qassem Soleimani, care era arhitectul operaţiunilor militare iraniene în Orientul Mijlociu, rămâne o figură adulată de către susţinătorii Republicii islamice.

Iranul şi Statele Unite nu întreţin relaţii diplomatice din 1980, la un an după căderea şahului.

În octombrie, un tribunal iranian a condamnat Guvernul american la plata unor compensaţii în sumă de 420 de milioane de dolari victimelor unei operaţiuni militare lansate în 1980 cu scopul de a elibera diplomaţi ţinuţi ostatici în sediul Ambasadei Statelor Unite la Teheran.

În 2016, Curtea Supremă americană a ordinat să se blocheze active iraniene în Statele Unite în vederea despăgubirii victimelor imputate Iranului.