– CEC a câştigat cotă de piaţă, şi-a extins aria de activitate, iar acum are nevoie de capital pentru a se extinde mai mult”, a declarat Isărescu. Potrivit acestuia, această decizie trebuie să o ia acţionarul majoritar, adică statul.
– Preconizăm o reluare a dezinflaţiei chiar din T1. Urmează câteva luni de cvasi-stagnare şi apoi o reducere mult mai importantă în trimestrul 3
– Scumpirea alimentelor nu ţine de oferta internă, ci de influenţa externă. Am prognozat că vor fi influenţe internaţionale la alimente. Presiunile inflaţioniste din partea cererii din zona euro sunt evidente
– Nu suntem deloc de partea celor care au lansat prognoze alarmiste in ceea ce priveste preturile la alimente. Avem un declin al cererii de produse alimentare. Asteptarile producatorilor sunt mai degraba de scadere, decat de crestere
– Piaţa este deschisă şi negustorii din România se comportă ca atare.
– Prognoză de 93,4 dolari pentru barilul de petrol.
– Presiune mai mare dinspre preţul petrolului, comparativ cu preţul alimentelor
– Deficitul de cerere persistă şi va tempera inflaţia
– Inflaţia anuală va scădea sub 7% în ianuarie
Riscuri de abatere în sus a inflaţiei
– Criza datoriilor suverane din zona euro
– inflaţia din zona euro
– cursul euro-dolar
– Există riscul ca măsurile de consolidare fiscală să se aplice cu întârziere, cu un mesaj public confuz.
– Dobânzile la lei au căzut sub nivelul de dinainate de criză.
– În ciuda dublării, aproape, a inflaţiei în 2010, ca urmare a majorării TVA, BNR a reuşit să ţină sub control anticipaţiile inflaţioniste
Despre rezerva valutară
– Una din discuţiile de la începutul crizei a fost aceea că nu vom face faţă cererilor externe. Nu a fost nicio problemă.
– Rezerva valutară în importuri de bunurii şi servicii e cea mai mare (8 luni), e chiar uşor excedentară. A trebuit să îmbunătăţim indicatorul de acoperire a datoriei pe termen scurt cu rezerva. Suntem peste Polonia şi Ungaria, dar sub Cehia, care are o datorie pe termen scurt mai mică.
Despre bănci
– Continuă programul de capitalizare a băncilor
– Vom asigura lichiditatea necesară băncilor la dobânda de politică monetară, inclusiv prin lărgirea numărului activelor eligibile
– Vom continua acordul de la Viena, cu relaxarea parametrilor
– Din 2012, vom trece la sistemul contabil IFRS
– Faptul că avem multă lichiditate în piaţă nu este o măsură obişnuită a unei bănci centrale. Situaţia de pe piaţa monetară se va ameliora.
– Băncile între ele sunt reticente. Acest execes de lichiditate e concentrat la 4-5 bănci. Cred că acest lucru se va rezolva.
– Am urmărit să aduce dobânzile din economia reală spre cea de politică monetară. Au avut şi ele ceva problemă, credite neperformantă.
– A fost o perioadă de normalizare a pieţei creditului.
– Asistăm la o convergenţă a dobânzilor.
– Caz de urgenţă (pentru accesarea banilor din noul acord) ar putea însemna un atac masiv asupra monedei naţionale în condiţiile unei probleme în regiune.
– Sechelele crizei se văd şi acum, dacă băncile nu au încredere să se împrumute între ele. Sunt bănci cu exces masiv de lichiditate şi alte bănci cu deficit masiv.
BNR a majorat prognoza de inflaţie pentru 2011 de la 3,4% la 3,6%
Banca Naţională a României (BNR) a majorat prognoza de inflaţie pentru acest an de la 3,4% la 3,6%, şi estimează pentru sfârşitul anului 2012 o rată anuală de 3,2%.
„Curba dezinflaţiei are o caracteristică evidentă, formată din două reduceri masive. Prima va fi în acest trimestru, cu precădere în luna ianuarie (…) În următoarele zile se va observa acest lucru, când INS va publica datele, probabil că inflaţia anuală va scădea sub 7%. Urmează câteva luni de cvasi-stagnare, deoarece în anul precedent inflaţia până în vară a fost relativ scăzută (…) şi apoi o reducere mult mai importantă în trimestrul al treilea, în timpul lunilor de vară, cu intrarea inflaţiei anuale în intervalul de variaţie şi menţinerea în acest interval întreg anul”, a declarat, luni, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în conferinţa de prezentare a Raportului asupra inflaţiei.
Ţinta de inflaţie pentru acest an este de 3% plus/minus un punct procentual.
În ceea ce priveşte inflaţia înregistrată în ultimul trimestru al anului trecut, Isărescu a menţionat că rata a evoluat conform aşteptărilor, situându-se semnificativ peste intervalul de varianţie ţintit de BNR în principal din cauza majorării TVA.
„În trimestrul patru (din 2010 – n.r.) am avut în continuare efecte de runda întâi, care s-au concretizat în principal în preţul energiei termice, care are o pondere importantă în coşul de consum. Am mai observat o creştere destul de alertă a preţurilor la unele produse alimentare şi majorarea preţurilor la carburanţi pe fondul creşterii semnificative a cotaţiilor internaţionale şi a întăririi cursului dolarului faţă de euro şi, ca urmare, şi faţă moneda naţională”, a explicat guvernatorul BNR.
El a precizat că pentru temperarea inflaţiei a acţionat în primul rând persistenţa deficitului de cerere. De asemenea, nu au mai existat presiuni inflaţioniste din partea costurilor cu forţa de muncă, iar cursul de schimb a fost relativ stabil.
Potrivit INS, rata inflaţiei s-a plasat la 7,96% anul trecut, după ce preţurile au urcat cu 0,5% în decembrie, iar avansul a fost aproape dublu faţă de nivelul raportat în 2009, în special din cauza majorării TVA şi a scumpirilor la anumite alimente, combustibili, tutun şi servicii.
Astfel, BNR a ratat pentru al patrulea an consecutiv ţinta de inflaţie, stabilită la 3,5% plus/minus un punct procentual. Rata anuală a fost de 4,74% în 2009, când intervalul ţintit a fost tot de 2,5-4,5%.
Rata anuală a inflaţiei a urcat la nivelul de 7,96% în luna decembrie 2010, în linie cu prognozele băncii centrale, însă semnificativ peste limita superioară a intervalului de variaţie din jurul ţintei, conform datelor BNR.
Creşterea ratei anuale a inflaţiei în anul 2010 (de la 4,74% în decembrie 2009) a fost în principal consecinţa majorării cotei standard a TVA, alături de care au contribuit şi influenţele adverse ale evoluţiei preţurilor produselor alimentare şi combustibililor pe plan internaţional.