Un complet de cinci judecători de la ICCJ i-a respins apelul Georgetei Barbălată și a menținut decizia de condamnare dată în mai 2014 de către instanța de fond.
În același dosar, instanța a admis apelul DNA și a dispus condamnarea la câte 2 ani închisoare cu suspendare, cu un termen de supraveghere de 7 ani, în cazul lui Marcel Sâmpetru, fost adjunct al procurorului general, și a lui Mihai Vlad, fost șef al Serviciului de Informații și Protecție Internă (SIPI) Ilfov. La instanța de fond, cei doi fuseseră achitați.
În schimb, ÎCCJ a menținut achitarea lui George Bălan, fost membru CSM. Decizia este definitivă.
Cei patru au fost trimiși în judecată de procurorii DNA în aprilie 2013.
Potrivit DNA, procurorul George Bălan, membru CSM la data faptelor, era acuzat de complicitate la furnizare de informații nedestinate publicității și de asociere pentru săvârșirea infracțiunii de furnizare de informații nedestinate publicității, iar Marcel Sâmpetru de instigare la furnizare de informații nedestinate publicității și asociere pentru săvârșirea infracțiunii de furnizare de informații nedestinate publicității.
De asemenea, Georgeta Barbălată era acuzată de favorizarea infractorului și de divulgare a secretului care periclitează siguranța statului, iar fostul șef SIPI Ilfov de furnizare de informații nedestinate publicității și asociere pentru săvârșirea infracțiunii de furnizare de informații nedestinate publicității și de divulgarea secretului care periclitează siguranța statului.
Procurorii susțineau că, în perioada martie — iulie 2012, Mihai Vlad, Marcel Sâmpetru și George Bălan, urmărind comiterea infracțiunii de folosire de informații nedestinate publicității, au urmat un plan de acțiune, anterior convenit, în cadrul căruia fiecare avea sarcini bine conturate, cu respectarea unor măsuri de prevedere, de natură a înlătura posibilitățile de conservare sau administrare a unor eventuale mijloace de probă privitoare la activitatea infracțională pe care urmau să o desfășoare.
„George Bălan și Marcel Sâmpetru, prin pozițiile pe care le ocupau, precum și prin conexiunile la nivel politic, aveau sarcina de a asigura atât protecția inculpatului Vlad, în sensul menținerii acestuia pe funcția de șef al SIPI Ilfov, în interesul comun al asocierii, cât și transmiterea către acesta a unor solicitări privind obținerea de informații nedestinate publicității, în beneficiul propriu sau al altor persoane, în special pentru asigurarea apărării în eventualitatea unor anchete penale. Astfel, Marcel Sâmpetru avea sarcina de a asigura, cu ocazia întâlnirilor grupului, conspirativitatea și securitatea ambientală a dialogurilor, prin relaționarea cu persoane de încredere din structura administrativă a locului de întâlnire, iar Mihai Vlad avea sarcina principală de a accesa, în virtutea funcției, informațiile nedestinate publicității și de a le furniza celorlalți membri ai asocierii, în folosul persoanelor interesate”, preciza DNA.
În perioada martie — iunie 2012, Marcel Sâmpetru i-a solicitat lui Mihai Vlad să afle și să îi ofere o serie de informații nedestinate publicității, la care acesta din urmă avea acces în virtutea funcției.
„Concret, în 16 martie 2012, Sâmpetru i-a solicitat lui Mihai Vlad să afle dacă un anumit post telefonic este interceptat; în 23 mai 2012, i-a solicitat să-i furnizeze date și informații despre persoana care îndeplinea funcția de ministru al Transporturilor și, la aceeași dată, a primit de la Mihai Vlad un plic cu informații nedestinate publicității, date pe care i le solicitase anterior; de asemenea, în perioada mai-iunie 2012, i-a cerut șefului SIPI Ilfov să verifice dacă numele său apare în lucrări sau solicitări de interceptări ale serviciului. În urma verificărilor pe care le-a efectuat, Mihai Vlad i-a comunicat lui Sâmpetru că numele acestuia din urmă nu apare în lucrări sau solicitări de interceptări ale serviciului pe care îl conducea”, mai arată DNA.
În perioada martie — iunie 2012, George Bălan, în mod repetat, l-a sprijinit moral pe Mihai Vlad în săvârșirea infracțiunii de furnizare de informații nedestinate publicității, prin întărirea și întreținerea hotărârii acestuia de a săvârși fapta, prin formarea convingerii existenței unei protecții, prin referiri la posibile relații la nivel înalt în lumea politică, împrejurări ce l-au încurajat pe acesta în efectuarea acțiunilor infracționale.
„În 10 iulie 2012, în condițiile în care la DNA se efectuau cercetări penale față de Mihai Vlad, George Bălan și Marcel Sâmpetru în legătură cu faptele descrise mai sus, inculpata Barbălată, judecător ÎCCJ, luând la cunoștință, în timp ce se afla la serviciu, despre faptul că procurorii DNA au adresat Înaltei Curți o solicitare de autorizare a efectuării perchezițiilor domiciliare, la domiciliile celor trei, l-a avertizat pe Mihai Vlad, prin intermediul altei persoane, că domiciliul său ar putea să fie percheziționat și că are probleme legate de Bălan, Sâmpetru și DNA, asigurându-i acestuia timpul necesar pentru a distruge și ascunde documente și obiecte compromițătoare ce ar fi putut constitui mijloace de probă, zădărnicind astfel urmărirea penală”, mai susțin procurorii.
De asemenea, DNA preciza că Georgeta Barbălată, după ce a pronunțat, în calitate de judecător la ÎCCJ, la solicitarea Serviciului Român de Informații, trei încheieri în baza cărora s-au emis mandate de siguranță națională pe numele unor persoane, i-a divulgat lui Mihai Vlad date referitoare la persoanele care făceau obiectul de cercetare a structurilor informative, date pe care le cunoștea în virtutea atribuțiilor de serviciu, acțiunile sale fiind de natură a pune în pericol siguranța statului.
„La rândul său, Mihai Vlad a transmis datele și numele persoanelor față de care s-au emis mandate de siguranță națională mai departe, lui Bălan și Sâmpetru”, mai menționa DNA.