Leadership si educatie

0
Leadership si educatie

La polul opus, am intalnit manageri care se pot lauda cu aceleasi realizari exceptionale, dar care considera ca au reusit tocmai pentru ca au pus pret pe instruire si de aceea se supun unui proces continuu de educatie.

Din perspectiva performantei in cifre, ambele drumuri par perfect egale, caci discutam strict despre competenta profesionala.

Dar mai departe de competenta profesionala va propun sa analizam ce inseamna investitia unui lider in cultura lui generala. Aparent, pentru realizarea unor obiective de tip cifre, nu avem nevoie de asa ceva. Si totusi, tin sa aduc in discutie doua aspecte.

Primul este situatia in care competitivitatea mediului de afaceri creste intr-o asemenea masura incat nimic din ce a dat roade pana atunci pare sa nu mai functioneze. Este momentul in care incepem sa vorbim despre drumuri noi, despre inovatie si creativitate. Creativitatea este capacitatea unui individ de a genera solutii noi prin asociatii libere de idei sau de concepte din domenii diferite, dar si capacitatea lui de a selecta ideile valoroase si practice, selectie care este posibila numai pe fondul acumularii unei cantitati importante de informatii.

 Companii capabile sa inoveze, dar ale caror lideri nu au determinat la timp importanta descoperirilor generate de propria companie sunt numeroase.

Al doilea aspect este capacitatea liderilor cultivati de a se adapta omologilor lor din domenii si culturi diverse. Usurinta si eleganta in conversatie, trecerea lejera si documentata de la un domeniu la altul, o buna cunoastere a limbii in care se produc, sunt tot atatea motive pentru legarea unor relatii de calitate intre acestia. Astfel, la nivelurile superioare de conducere, la fel ca si in diplomatie, vom prefera sa avem interlocutori cultivati, nu numai competenti.

Educatia multidisciplinara sau cultura generala, dar si rafinarea expresiei personale sunt definitorii si in acest caz.

Uitandu-ne la relatiile dintre sefi si subalterni, zarim in peisaj oameni dispusi si capabili sa traduca intr-o limba accesibila intentiile lor si ale companiei, sa-si insufleteasca oamenii si sa-i motiveze. Un limbaj viu, care se bazeaza pe istorisiri si povestiri, o tinuta dezinvolta care denota incredere in sine, dar si o buna stapanire a subiectului sunt tot atatea argumente pentru investirea acestor persoane cu atributul de lider de catre angajatii lor.

Si autodisciplina este foarte importanta. Ne plac liderii proaspeti, odihniti, cu o tinuta dreapta si o buna dispozitie permanenta. Aceasta prospetime, naturalete, o castiga doar acei indivizi care reusesc sa ajunga la un echilibru intre viata profesionala, familiala si personala. Autodisciplina este autoeducare.

Despre lideri si atributele lor putem continua pe teme ca influenta, viziune, empatie, asumarea riscurilor, capacitatea de rezolvare a problemelor sau de luare a deciziilor. O sa ma opresc aici cu o concluzie derivata din perspectiva din care am ales sa scriu acest articol: educatia.Fie ca suntem autodidacti, fie ca preferam sa invatam din interactiunea cu ceilalti, facem o selectie a celor pe care ii consideram cei mai documentati si mai profunzi in raport cu domeniul nostru de interes.

Daca suntem de acord ca dezvoltarea oamenilor este cel mai inalt tel al stiintei conducerii si noi suntem acei conducatori, este important sa stim ca vom fi selectati de cei pe care ii conducem dupa modelul pe care noi insine il folosim atunci cand ne alegem referintele.

So, go back to school!
Succes

Mihaela Ginju director executiv Asociatia Erudio