Gândit ca un proiect care să soluţioneze problema gradului de ocupare în salturi al hotelierilor români, sistemul tichetelor de vacanţă a avut succes sub aşteptari în primele luni de emitere a acestora, pe de o parte, din cauza ţintelor nerealiste şi neadaptate la contextul financiar actual, şi pe de altă parte, din cauza nefuncţionalităţii sale în sectorul bugetar, care ar fi putut schimba harta ocupării turismului românesc, în primul an de emitere a tichetelor de vacanţă.
În măsura în care legea tichetelor de vacanţă a vizat în principal sectorul privat, a fost un proiect neadaptat contextului financiar actual, prin urmare nerealist. Doar 10% dintre clienţii tradiţionali de tichete au devenit clienţi ai tichetelor de vacanţă, conchid reprezentanţii companiilor emitente. După primele luni de la emitere, din cauza succesului moderat pe segmentul de companii, miza s-a mutat pe sectorul public.
Tichetele de vacanţă versus prima de vacanţă
Diferenţele majore dintre prima de vacanţă şi tichetele de vacanţă se referă în principal la finalitatea acestora, cu implicaţii directe asupra gradului de ocupare al hotelierilor români.
Prima de vacanţă oferă o plajă mai mare de opţiuni de leisure pentru angajaţi, incluzând alternativa cumpărării de pachete turistice în afara ţării. În contrast, tichetele de vacanţă au fost gândite într-o logică mai coercitivă, mizând pe focalizarea, şi în aceeasi măsura-limitarea opţiunilor de leisure ale angajaţilor pentru teritoriul României.
Tichetele de vacanţă şi prima de vacanţă sunt gândite pentru acelaşi segment din bugetul alocat pentru vacanţele angajaţilor din public/privat. Legea tichetelor de vacanţă prevede ca primele de vacanţă nu vor fi acordate în pararel cu tichetele de vacanţă în acelaşi an fiscal.O armă cu două tăişuri, cel puţin aşa s-a dovedit a fi în primul an de emitere a tichetelor de vacanţă, pentru că bugetele pentru vacanţe au fost aprobate încă din noiembrie anul trecut, iar OUG a fost aprobată de Guvern la finele lui februarie 2009.
Între timp, Ministerele nu au procedat la rectificari bugetare în favoarea tichtelor de vacanţă, pentru a realoca sumele proiectate iniţial pentru prima de vacanta, tichetelor de vacanţă, pentru acest an fiscal.
Pornind de la aceste premise, legea a fost aprobată cu an mai devreme, cel puţin pentru a fi funcţionala pe segmentul public.
Prima de vacanţă-câştigătoare în primul an de emitere a tichetelor de vacanţă
Ministerele nu au creat pentru acest an fiscal o linie bugetară pentru tichetele de vacanţă, angajaţii acestor entităţi urmând să primească în 2009, prime de vacanţă, cu care pot achiziţiona pachete turistice atât pe teritoriul ţării, cât şi în străinătate.
”La prima şi singura rectificare bugetară care a avut loc la Ministerul Turismului, în luna martie, s-a taiat din cheltuieli şi nu s-a pus problema transferului sumelor alocate primelor de vacanţă, către tichetele de vacanţă”, a declarat pentru standard.ro Luminiţa Kohalmi, consilier la Ministerul Turismului.
În cazul Ministerului Justiţiei nu a fost creată până acum o linie bugetară destinată tichetelor de vacanţă, a declarat pentru standard.ro Veronica Stancovici, reprezentant al Departmentului de Comunicare al Ministerului Justiţiei.
“Nu a fost prevăzută nicio sumă pentru tichetele de vacanţă”, a mai spus Veronica Stancovici.
Nici Ministerul Economiei nu a prevazut o rectificare bugetară în favoarea tichetelor de vacanţă pentru acest an fiscal.
“În bugetul aprobat pe anul 2009 al Ministerului Economiei nu sunt prevăzute fonduri pentru acordarea tichetelor de vacanţă, iar la o eventuală rectificare bugetară nu se preconizează adoptarea sistemului tichetelor de vacanţă”, au declarat pentru standard.ro reprezentanţii Biroului de Presă al Ministerului Economiei.
Topul primelor de vacanţă bugetate de Ministere
În topul sumelor alocate pentru prima de vacanţă, în anul fiscal 2009, se numără MAI care şi-a bugetat 123 de milioane de lei, urmat de Ministerul Finanţelor care a alocat 55,6 de milioane de lei, Ministerul Justiţiei, cu 40,6 de milioane de lei, şi Ministerul Public, care a alocat 17 milioane de lei, potrivit informaţiilor disponibile pe situl Ministerului Finanţelor.
MAI 123 mil. lei (29,2 mil. euro)
Ministerul Finantelor 55,6 mil. lei (13,2 mil. euro)
Ministerul Justitiei 40,6 mil. lei (9,6 mil. euro)
Ministerul Public 17 mil.lei (4,04 mil. euro)
Ministerul Sanatatii 12,5 mil.lei (2,97 mil. euro)
Ministerul Mediului 8,3 mil.lei (1,97 mil.euro)
Ministerul Afacerilor Externe 6,9 mil.lei (1,64 mil. euro)
Ministerul Muncii 3,1 mil. lei (0,73 mil. euro)
Ministerul Apararii Nationale 2,1 mil. lei (0,5 mil. euro)
Ministerul IMM 1,4 mil. lei (0,3 mil. euro)
Ministerul Economiei 1,1 mil. lei (0,2 mil. euro)
Ministerul Turismului 0,5 mil. lei (0,1 mil. euro)
Sursa: www.mfinante.ro
Emitenţii-perdanţii legii tichetelor de vacanţă
Dintre actorii implicaţi în acest proiect, emitenţii au pierdut cel mai mult, iar declinul business-ului lor se aşteaptă să se adâncească în următoarea perioadă, dacă în sectorul bugetar nu se vor prioritiza rectificari bugetare în favoarea tichetelor de vacanţă.
Obligate procedural să majoreze capitalul social cu 1 milion de euro pentru a fi autorizate să emită tichete de vacanţă, companiile emitente au mutat miza de pe sectorul privat, îngheţat de criză, pe cel public, sperând la un reviriment al business-ului din această direcţie. Absenţa unor rectificari bugetare în acest sens a legitimat prudenţa jucătorilor din piaţă cu privire la evoluţia ei în T2 şi în 2010.
Reprezentanţii companiilor emitente de tichete de vacanţă au spus că ponderea clienţilor din sectorul bugetar este nesemnificativă, în totalul contractelor semnate până acum.
“De la începutul lunii aprilie, când Accor Services a obţinut licenţa de emitere a tichetelor de vacanţă, am încheiat aproximativ 100 de contracte cu companii care doresc să acorde tichete de vacanţă salariaţilor lor. Este vorba, în proporţie de 99%, de companii private”, a declarat pentru standard.ro, Philippe Blecon, director general al Accor Services.
În prezent, doar circa 10% din clienţii tichetelor de masă au devenit şi clienţi ai tichetelor de vacanţă, spun reprezentanţii unităţilor emitente.
Specialiştii estimează că procentul se va menţine pentru finele primului an de acordare a tichetelor de vacanţă.
”În anul 2009, estimarea noastră este că tichetele de vacanţă vor avea un demaraj lent. În sectorul privat, aproximativ 10% din companiile care folosesc deja alte tipuri de tichete şi-au exprimat interesul de a utiliza şi tichete de vacanta, însă contextul economic împinge luarea unor decizii concrete către trimestrul 4. Cel mai probabil, vom vedea rezultate concrete înaintea vacanţelor de iarnă, în funcţie de evoluţia situaţiei economice”, a adăugat Blecon.
Compania Romticket a încheiat 120 de contracte cu angajatorii, dintre care 35% în mediul public.
Oficialul Romticket estimează că va mai încheia încă 500 de contracte până la sfârşitul anului, iar valoarea tichetelor de vacanţă emise va fi de minim 4 milioane de lei (0,95 milioane de euro).
Prin urmare, miza tichetelor de vacanţă se mută pe segmentul public, de unde se aşteaptă cea mai mare pondere a clienţilor beneficiari de tichete de vacanţă.
“Până în prezent, în sectorul public nu au demarat încă achiziţiile de tichete de vacanţă. În intreg sectorul public, a avut loc o licitaţie pentru achiziţia tichetelor de vacanţă, contractul fiind câstigat de Accor Services. Instituţia respectivă urmează a achizitiona în curând tichetele de vacanţă pentru salariaţii săi”, a explicat Blecon.
Soluţia viabila propusă de specialişti vizează o rectificare bugetară în favoarea adoptarii tichetelor de vacanţă şi realocarii sumelor prevăzute pentru prima de vacanta, tichetelor de vacanţă.
Acordarea primelor de vacanţă limitează substanţial potenţialul sistemului tichetelor de vacanţă
”Evoluţia tichetelor de vacanţă va fi foarte puternic influenţată de implementarea acestora în sistemul public, în locul primelor de vacanţă acordate până acum. Primele de vacanţă sunt utilizate preponderent fie pentru turism în afara României, fie pentru alte achiziţii decât servicii turistice. Înlocuirea acestor prime cu tichetele de vacanţă ar răspunde obiectivului guvernului de a porni motoarele dezvoltării în turismul românesc”, a spus pentru standard.ro, Philippe Blecon.
Ţinta Romticket vizează circa 2,100 de unităţi afiliate, şi 620 de contracte încheiate cu angajatorii, până la sfârşitul anului.
Compania Cheque Dejeuner estimează că va mai semna în jur de 2,500 de contracte până la finele anului, a spus pentru standard.ro Ana-Maria Iacob, responsabil de marketing al Cheque Dejeuner.
”Valoarea estimată a tichetelor Cheque vacances pentru anul acesta este de 15-20 de milioane de euro”, a adăugat reprezentantul companiei.
Reprezentantul Romticket estimează că piaţa tichetelor de vacanţă va atinge în 2009 nivelul de 50 de milioane de lei (11,9 milioane de euro) şi va continua 2010 pe un trend ascendent, triplându-şi valoarea.
Cheque Dejeuner are în prezent 950 de unităţi afiliate iar obiectivul companiei vizează ca până la sfârşitul primului an de emitere a tichetelor de vacanţă, să semneze cu toate unităţile de cazare clasificate şi cu agenţiile de turism licenţiate, a spus Ana-Maria Iacob.
”Ticket Vacanta, tichetele emise de Accor Services, pot fi utilizate deja în peste 500 de unităţi afiliate. Din cele peste 7,500 de unităţi clasificate de Ministerul Turismului, estimăm ca peste 40% vor putea deveni afiliate Ticket Vacanta”, a mai spus Blecon.
Ministerul Finanţelor a autorizat în aprilie 9 companii emitente de tichete de vacanţă, cu conditia ca în 2 luni acestea să îşi majoreze capitalul social cu 1 milion de euro, primind din partea Comisiei de Autorizare din Ministerul Finanţelor licenţă temporară.
Compania Ascendi nu şi-a respectat obligaţia de a-şi majora capitalul social cu 1 milion de euro, până la închiderea ediţiei.
Ţinte pentru 2009
- Accor Services 3000 de unităţi afiliate
- Cheque Dejeuner 2595 de contracte cu companii
5-20 de mil. euro volum de emitere
- Romticket 2100 unităţi afiliate
620 de contracte cu companii
0,95 mil. euro volum de emitere
Statutul Legii Tichetelor de Vacanţă în prezent
Legea Tichetelor de Vacanţă este în analiză în Camera Deputaţilor în acest moment.
Pornind de la premisa ca bugetele din sectorul public aprobate în noiembrie, au prevăzut prime de vacanţă, în timp ce Guvernul a aprobat OUG la finele lunii februarie, Grupul de monitorizare a implementarii Legii Tichetelor de Vacanţă a solicitat în cadrul primei sale întâlniri, în 13 iunie, ca Ministerul Turismului să formuleze precizări punctuale pentru fiecare Minister şi instituţie bugetara, în vederea rectificării bugetare prin care aceste entităţi să introducă tichetele de vacanţă în buget pentru acest an fiscal.
Analiza-Legea Tichetelor de Vacanţă
Guvernul a aprobat la finele lunii februarie prin ordonanta de urgenta introducerea tichetelor de vacanta, normele de aplicare ale sistemului tichetelor de vacanta fiind supuse spre aprobare, prin hotarare a Guvernului, in 30 zile de la data intrarii in vigoare a ordonantei.
Potrivit art.1(1) din OUG privind acordarea tichetelor de vacanta, atat companiile din sectorul privat, cat si institutiile din sectorul public pot oferi angajatilor care au cel putin 6 luni vechime in munca, tichete de vacanta.
Cuantumul maxim al sumelor care pot fi acordate angajatilor din public/privat sub forma tichetelor de vacanta nu poate depasi 6 salarii minime brute pe economie. Tichetele de vacanta pot fi folosite doar pentru achizitionarea de pachete turistice in unitati de profil de pe teritoriul Romaniei.
Tichetele de vacanta sunt valide doar pe teritoriul Romaniei
Conform art. 6(2) din OUG, se considera contraventie si se sanctioneaza cu amenda intre 5,000 si 10,000 de lei, precum si cu retragerea licentei de turism, acceptarea de catre agentiile de turism a tichetelor de vacanta pentru achizitionarea de servicii turistice in afara teritoriului Romaniei.
Comercializarea tichetelor de vacanta de oricare dintre actorii implicati, contra unei fractiuni de pret, se sanctioneaza cu amenda intre 5,000 si 10,000 de lei, potrivit art.6(1), din OUG.
Circuitul tichetelor de vacanta
Actorii implicati in sistemul tichetelor de vacanta sunt Statul, emitentii, unitatile afiliate si angajatii-consumatorii finali ai tichetelor de vacanta.
Conform art.4(1) din OUG, operatorii economici autorizati, care detin structuri de primire turistica si/sau agentii de turism licentiate, si care accepta tichetele de vacanta ca modalitate de plata pentru servicii turistice pe teritoriul Romaniei, sunt denumite unitati afiliate.
Unitatile specializate in emiterea de titluri de valoare si autorizate de Ministerul Economiei si Finantelor, se constituie in emitentii de tichete de vacanta.
Potrivit art.3(1) din OUG, angajatorul impreuna cu organizatiile sindicale sau reprezentantii salariatilor, aleg unitatea emitenta a tichetelor de vacanta cu care vor colabora.
Precizari referitoare la statutul primelor de vacanta
Reglementarile aduse prin OUG referitoare la statutul primelor de vacanta in sectorul public, in raport cu sistemul tichetelor de vacanta, se regasesc in patru alineate, care concluzioneaza ca primele de vacanta nu vor fi acordate in pararel cu tichetele de vacanta in acelasi an fiscal.
Conform art.1(6) din OUG, angajatorii din sectorul bugetar pot acorda tichete de vacanta functionarilor publici si personalului contractual, numai in limitele bugetului de venituri si cheltuieli aprobat pentru fiecare angajator.
In continuare, la art.1(9), se precizeaza ca angajatul care beneficiaza de tichete de vacanta nu va mai primi prima de vacanta in cursul aceluiasi an fiscal.
La alineatul 10 al aceluiasi articol, se stipuleaza ca pentru 2009 si 2010, numarul tichetelor de vacanta va fi stabilit prin legea bugetului de stat.
Art.3(2) prevede ca autoritatile publice din sectorul bugetar vor contracta serviciile privind emiterea tichetelor de vacanta, in conditiile legislatiei privind achizitiile publice. Alte detalii suplimentare nu sunt precizate.
Prin urmare, in corpul OUG nu se specifica exact conditiile de acordare a tichetele sau a primelor de vacanta in sectorul public, si nu se expliciteaza daca sistemul tichetelor de vacanta va inlocui prima de vacanta, cu care angajatii aveau dreptul sa cumpere servicii turistice si in afara teritoriului tarii.