x


  • EUR
    4.7260
    USD
    4.2193
string(9) "asigurari"

Leonardo Badea (ASF): Este necesară dezvoltarea unor mecanisme de investiții în infrastructură

În cadrul evenimentului cu tema "Modelul Economic Românesc în UE. România - Orizont 2040" organizat de către Asociația pentru Studii și Prognoze Economico - Sociale (ASPES), președintele ASF - Leonardo Badea a declarat:  

Author: Catalina Mares | Sursa: Money.ro | Publicat: 18.05.2019, 18:38
  • – În prezent, la mai mult de 10 ani de la cele mai intense manifestări ale crizei financiare globale care a perturbat viața economică și socială la toate nivelurile și pe toate meridianele geografice, în continuare sistemul financiar are o structură foarte apropiată de cea anterioară crizei: în SUA ponderea majoră a finanțărilor pentru economia reală este asigurată prin piețele de capital, în vreme ce în Europa băncile rămân puternic dominante, chiar dacă gradul de intermediere s-a redus.
  • – Un studiu din mai 2016 al European Savings and Retail Banking Group, bazat pe date publicate în Decembrie 2015 de United States Census Bureau  și pe  Ancheta statistică a Comisiei Europene privind accesul la finanțare al companiilor din noiembrie 2014 formulează câteva concluzii interesante în sprijinul ipotezei anterior menționate:

o   În medie pentru anii 2000-2010, piețele de capital au asigurat peste 69% din finanțarea atrasă de companiile americane și 66% din cea aferentă companiilor din Regatul Unit;

o   Deși există diferențe între statele europene, în Uniunea Europeană finanțarea prin piața de capital este mai mică de jumătate din total: 43% în Germania, 33% în Italia, 27% în Spania. Franța constituie o excepție cu 55%, alături de UK, menționată deja anterior.

o   Studii ale Comisiei Europene pentru aceeași perioadă arată că sursa preferată de finanțare este creditul bancar pentru peste 60% din companiile mici și mijlocii din spațiul comunitar, în vreme ce emiterea de acțiuni se află abia pe locul 8 în topul preferințelor cu o pondere de 17% iar emiterea de obligațiuni pe locul 13, cu o pondere de numai 3% !

  • – Desigur lucrurile au mai progresat în ultimii ani, inclusiv ca urmare a aportului substanțial al acțiunilor implementate în cadrul proiectului Uniunii Piețelor de Capital, dar percepția este că schimbarea nu a fost totuși una majoră iar datele statistice în acest domeniu sunt foarte dificil de colectat și ne parvin de regulă cu întârzieri de mai mulți ani așa că nu putem deocamdată cunoaște cu certitudine cât de mult am evoluat însă la nivel de percepție, cel puțin în România, funcționăm încă pe un model de finanțare bazat de contribuția băncilor.
  • – Tindem însă către altceva, și această tendință se observă, chiar dacă este încă firavă. Important este însă că este o tendință sănătoasă: spre diversificarea surselor de finanțare, spre o pondere mai mare a finanțării prin piața de capital. În acest context, imi place de fiecare dată să întăresc ideea că piața de capital nu înseamnă exclusiv bursa. Pe lângă bursă, piața de capital include toate vehiculele financiare de tipul organismelor de plasament colectiv. Și tot în acest context nu trebuie să uităm nici de aportul celorlalți investitorii instituționali care din punct de vedere conceptual nu se circumscriu pieței de capital dar sunt actori pe această piață: mă refer aici în principal la fondurile de pensii și la societățile de asigurare.
  • – Mai mult decât atât, și foarte important, este faptul că această tendință este una care va contribui la creșterea robusteții sistemului și a economiei. Un studiu al Băncii Reglementelor Internaționale din 2014 arată că dincolo de o anumită limită, expansiunea finanțării bancare în detrimentul celei prin piețele de capital nu mai contribuie semnificativ la creșterea economică iar în fazele descendente ale ciclului economic care coincid cu crize financiare (eg. recesiune + criza financiară simultan) impactul negativ asupra PIB este de trei ori mai sever comparativ cu cel aferent economiilor în care predomină finanțarea prin piața de capital. Concluzii similare sunt prezentate într-un studiu din decembrie 2017 al băncii centrale a Olandei care adaugă că economiile și-ar putea spori robustețea și reziliența riscuri sistemice prin reducerea ponderii finanțării bancare în contrapondere cu sporirea ponderii finanțării prin piețe.
  • – Așadar acesta este dezideratul, nu doar în România ci în general în Europa și în lume, iar acțiunile strategice vizează acest obiectiv. Efectele sunt deocamdată mai puțin consistente, dar așteptările sunt ca în 2040 finanțarea in economie se va face preponderent prin piețele financiare nebancare, in special prin piața de capital la costuri foarte reduse si prin metode mult simplificate.
  • – Pentru companiile mari si pentru stat principalul hub in finanțare va fi bursa de valori, urmata de fondurile de investiții si fondurile private de pensii.
  • – Pentru companii mici  sau persoane fizice platformele de crowdfunding pot devenii principala sursa de a atrage finanțare, mai puțin birocratica, rapida si la costuri minime. Împrumuturile sau investițiile prin intermediul platformelor crowdfunding către IMM-urile inovatoare câștigă teren în Uniunea Europeană. Activitățile acestor platforme au crescut semnificativ în Uniunea Europeană în ultimii ani. În Europa, există deja mai mult de 500 de platforme crowdfunding și aproximativ 4.1 miliarde EUR au fost strânse de la investitori prin intermediul acestor platforme în 2015. Aferent aceluiași an, la nivelul Uniunii Europene, finanțarea participativă (crowdfunding) a ajuns la 5 431 milioane EUR consemnând rate anule de creștere cu doua cifre. În România am identificat mai multe platforme de finanțare participativă, majoritatea având un volum redus de activitate.

Deși studiile arată că sursa preferată de finanțare pentru IMM-uri rămâne cea bancară, perspectivele sunt ca dependenta majoră din prezent față de această să se reduca semnificativ.

Întrucât IMM-urile europene depind de bănci pentru 70% din finanțarea lor externă (față de aproximativ 40% în SUA), orice diferență dintre cererea și oferta de împrumut ar putea conduce la o creștere a investițiilor mai scăzută dacă întreprinderile nu dispun de mijloacele necesare pentru autofinanțarea investițiilor și ar putea constitui o constrângere pentru creșterea economică globală.

Încă toate acestea par a fi obiective generoase, totuși scopul pe termen lung nu este de a stabili obiective, ci de a crea o viziune și o direcție, de a planifica și de a inspira, precum și de a permite părților interesate, instituțiilor, antreprenorilor și cetățenilor să dezvolte activități noi, inovatoare și locurile de munca asociate acestora.

Cum ajungem acolo? Aceasta este întrebarea;

–         Continuarea și dezvoltarea mecanismelor de îmbunătățire a educației investitorilor retail și a consultanților de investiții referitoare la piața de capital și la produsele de investiții pe termen lung.

–         Analiza oportunității de dezvoltare a investițiilor de tip crowdfunding în România și identificarea modalităților adecvate de a monitoriza și susține această piață

–         Creșterea locurilor de muncă cu valoare adăugată ridicată (creșterea puterii de cumpărare a cetățenilor)

–         Creșterea sprijinului acordat inovării (mai multe investiții în economia inovatoare) și antreprenorialului

–         Îmbunătățirea condițiilor pentru funcționarea investitorilor în start-upuri (business angels). De regulă, aceștia dispun de capitaluri și de experiență în afaceri și investesc direct în societăți nou înființate cu potențial de creștere. Aceștia pot juca un rol important în economie, iar în multe țări sunt a doua cea mai mare sursă de finanțare externă pentru întreprinderile nou înființate, după familie și prieteni. De multe ori, recuperarea investiției inițiale și a eventualelor câștiguri se realizează prin vânzarea participației pe bursa de valori, contribuind în acest mod și la creșterea capitalizării și a lichidității.

–         Dezvoltarea și diversificarea pieței asigurărilor, în special a celor de sănătate și agricole. Susținerea înființării unor fonduri de investiții în agricultură, care să fie eventual listate pe BVB, să ofere finanțări agricultorilor, să contribuie la creșterea eficienței proceselor de creștere, irigare, recoltare și distribuire a produselor agricole și să promoveze de asemenea pachete de asigurări agricole.

–         Dezvoltarea unor mecanisme de investiții în infrastructură, care să fie accesibile fondurilor de pensii private și altor investitori instituționali, prin identificarea unor instrumente financiare (eventual de obligațiuni cu sau fără garanția statului sau unități de fond, etc.) în care să se poată investi și identificarea unor piețe financiare pe care să poată fi tranzacționate aceste instrumente: piața bursieră, ATS, piața bancară, etc.

–         Sprijinirea dezvoltării pieței monetare. Eforturile de a dezvolta piața de capital din România ar trebui să includă de asemenea și piața monetară, unde se tranzacționează elemente de datorie pe termen scurt (de ex. creanțe, efecte de comerț, factoring, etc.) și care poate reprezenta unul dintre cele mai importante instrumente de management al lichidității.

–         Analiza oportunității de reintroducere a instrumentelor reglementate de acoperire împotriva riscurilor de piață: contracte futures și options pe valute, indici bursieri, rate de dobândă, etc.

Continuarea dezvoltării pieței fondurilor de investiții și creșterea atractivității lor, crearea premiselor pentru diversificarea produselor existente concomitent cu îmbunătățirea transparenței, în special în ceea ce privește costurile și randamentele investitorilor “.