„Între considerentele sesizate Curţii Constituţionale se numără lipsa de claritate şi precizie a obiectivului definit al comisiei speciale, fapt care generează impredictibilitate cu privire la procedura de legiferare, restrângerea competenţelor prevăzute comisiilor parlamentare permanente de a dezbate proiecte din domeniul de analiză alocat acestora, generarea unei neclarităţi asupra ordinii de sesizare a camerelor Parlamentului, încălcarea prevederilor constituţionale privitoare la iniţierea propunerilor legislative, îngrădirea accesului mass-media la lucrările comisiei speciale”, potrivit liberalilor.
Totodată, se precizează că „nu rezultă cu claritate şi precizie care este rolul acestei Comisii speciale prin raportare la rolul comisiilor permanente ale celor două Camere cu atribuţii în domeniul actelor normative cu incidenţă asupra domeniului securităţii naţionale, prin raportare la comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, în special cele de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională”.
Conform sursei citate, lipsa de claritate şi precizie a acestui scop prin raportare la celelalte obiective ale Comisiei speciale generează „impredictibilitate cu privire la procedura ulterioară de legiferare pe care trebuie să o urmeze cele două Camere”.
Parlamentul a votat înființarea Comisiei speciale pentru legile securității naționale în urmă cu două săptămâni. S-au înregistrat 208 voturi “pentru” şi 92 “împotrivă”, comisia urmând să analizeze și să actualizeze cadrul normativ cu incidenţă în domeniul securităţii naţionale. Comisia va avea 15 membri desemnaţi de grupurile parlamentare din Cameră şi Senat, potrivit configuraţiei politice, iar ședinţele sunt publice. Comisia va fi condusă de senatorul Claudiu Manda.