Moneda turcească a scăzut pentru a 11-a şedinţă consecutiv, iar de la începutul acestui an s-a devalorizat cu 45%, din care cu 26% doar de la începutul săptămânii trecute.
Erdogan a presat banca centrală pentru o relaxare agresivă a politicii monetare cu scopul de a stimula exporturile, investiţiile şi crearea de locuri de muncă, chiar dacă inflaţia a accelerat la aproape 20%, iar deprecierea lirei s-a accentuat, erodând profund veniturile turcilor.
Mulţi economişti au spus că reducerea dobânzilor este nesăbuită, în timp ce politicienii din opoziţie au cerut alegeri anticipate.
Cu toate că lira a recuperat jumătate din pierderile de marţi, fiind tranzacţionată la 12,485 unităţi pentru un dolar, în ultimele 11 zile a consemnat cea mai slabă evoluţie de după 1999.
Banca centrală a redus dobânda cheie cu un total de 4 puncte procentuale, începând din luna septembrie, făcând ca randamentele reale să fie puternic negative, ân timp ce practic toate celelalte bănci centrale au început să înăsprească politicile monetare sau se pregătesc să o facă.
Lira turcească a consemnat în acest an cea mai slabă performanţă comparativ cu restul monedelor din cauza unui experiment prematur al preşedintelui Erdogan, consideră analiştii.
Partidul AK al lui Erdogan scade în sondajele de opinie, înainte de alegerile programate să aibă loc până la jumătatea anului 2023, reflectând costurile de viaţă mult mai ridicate.
Şi faţă de moneda unică europeană lira turcească a coborât la un nou minim record, de peste 15 unităţi pentru un euro.
Erdogan şi-a apărat luni seara politica, afirmînd că dobânzile mai mari nu vor reduce inflaţia, o opinie neobişnuită pe care o susţine de ani de zile.