În toate industriile se discută tot mai mult despre influența AI și modul în care va modela piața muncii. Recent, Statista a publicat o proiecție a locurilor de muncă din SUA care dispar rapid. Pe un orizont de doar 8 ani de acum, până în 2031, cele mai afectate joburi vor fi de casieri, asistenți administrativi, secretare, funcționarii de birou, dar și preparatorii de fast-food sau contabilii primari.
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) elaborează, anual, o analiză privind domeniile deficitare de forță de muncă și ocupațiile/meseriile pentru care angajatorii declară locuri de muncă vacante, cu precădere în mod repetat și estimează necesarul nevoii de forță de muncă în anumite domenii de activitate și pentru anumite meserii.
Viitorul în România. Locuri de muncă care dispar
„Deși evoluția tehnologică poate duce la înlocuirea forței de muncă cu mașini și computere și unele specializări vor dispărea, angajații vor fi nevoiți, în același timp, să-și însușească competențe noi pentru a integra IA în activitatea lor.
Totodată, Inteligența Artificială are potențialul de a crea noi locuri de muncă și a îmbunătăți calitatea ocupării, încurajând educația continuă, iar cursurile de formare vor avea un rol crucial în prevenirea șomajului pe termen lung și în asigurarea unei forțe de muncă calificate. (…)
Automatizarea poate constitui o importantă sursă a creșterii economice și a creării de noi locuri de muncă, prin transformarea evoluțiilor digitale în oportunități reale.
MMSS are ca prioritate anticiparea nevoii de competențe, astfel încât sistemele de anticipare a nevoilor de competențe să fie capabile să surprindă mai rapid apariția noilor tehnologii și a noilor forme de muncă, pe care să le translateze în furnizarea de programe de formare profesională în termeni de competențe și calificări.
Pentru a răspunde decalajului dintre cererea și oferta de competențe și pentru adaptarea ofertei de formare inițială și continuă la cerințele pieței muncii, MMSS este partener în proiectul RECONECT, finanțat din FSE, prin care se dezvoltă un mecanism integrat de anticipare, monitorizare, evaluare a pieței muncii și educației, întărit de asigurarea interoperabilității bazelor de date comune domeniilor educației și muncii.
Acesta include 3 componente majore: monitorizarea inserției absolvenților, anticiparea nevoii de competențe pe piața muncii, evaluarea și monitorizarea politicilor naționale de măsuri active și formare profesională. Aceste componente sunt însoțite, la rândul lor, de instrumente, studii, analize și cercetări care stau la baza stabilirii măsurilor eficiente luate pentru a adapta oferta de formare profesională la cererea de pe piața muncii”, au transmis, pentru Biz, reprezentanții Ministerului Muncii și Solidarității Sociale.
Dacă România nu are în 2023 o proiecție clară a slujbelor care dispar sau se transformă, o analiză realizată în Australia în 2015 de Foundation for Young Australians (FYA) arăta că cel puțin două treimi dintre cei care își făceau cursurile atunci aveau să ajungă pe o piață a muncii din care lipsesc ocupațiile pentru care s-au pregătit sau descoperă că acestea au fost automatizate. Până în 2030, joburile preconizate să dispară erau de agent de turism, casier, preparator fast food, curieri, consultant bancar, lucrător textil, telemarketer, telefonist și operator linie asamblare.
În luna mai, World Economic Forum a publicat o analiză care arăta că 2% din joburile existente ar putea dispărea până în 2027. Adică în mai puțin de 4 ani! Mai mult, din 800 de companii globale care au luat parte la cercetare, 75% se arătau dispuse să adopte în următorii 5 ani big data, cloud computing și soluții de Artificial Intelligence, ceea ce ar conduce la ajustări organizaționale. Principalul skill care ar putea ajuta angajații în adaptarea la viitor este gândirea analitică, urmată de gândirea creativă. Din vocabularul viitorului nu vor lipsi reziliența, self-awareness și curiozitatea, mai arată World Economic Forum în raportul denumit sugestiv „Future of Jobs”.
