– Basilica Sf. Petru: În ziua stabilită pentru începutul conclavului, toţi cardinalii se reunesc la basilică pentru oficierea slujbei ‘Missa Pro eligendo Romano Pontifice’. Cardinalii electori /care au până în 80 de ani/ se deplasează apoi în Capela Sixtină, intonând ‘Veni Creator’. Acolo ia sfârşit oficial conclavul, cu proclamarea numelui noului papă /’Habemus papam’/, de la balconul basilicii.
– Capela Sixtină: Situată în incinta palatului apostolic, Capela Sixtină, celebră în întreaga lume pentru frescele sale realizate de Michelangelo, este mobilată cu ocazia conclavului pentru a-i găzdui pe cardinali şi echipată provizoriu cu un şemineu destinat arderii buletinelor de vot: fumul este negru cât timp nu se ajunge la un consens şi devine alb pentru a semnala lumii exterioare că noul papă a fost ales.
– Reşedinţa Sfintei Marta: Cei 117 cardinali convocaţi la Vatican pentru a-l alege pe noul papă sunt cazaţi la reşedinţa Sfintei Marta /Domus Marthae Sanctae/, construită sub pontificatul lui Ioan Paul al II-lea chiar în spatele basilicii Sfântul Petru. Înainte, cardinalii erau cazaţi în chilii neconfortabile în interiorul palatului apostolic. În această reşedinţă, care are şi o capelă, fiecare cardinal dispune de o cameră şi de serviciile unei reşedinţe în regim hotelier /mesele şi curăţenia asigurate/. Structura se află în gestiunea Fiicelor Carităţii ale Sfântului Vincenţiu de Paul. În fiecare dimineaţă, cardinalii părăsesc această reşedinţă pentru a se deplasa pe jos sau cu microbuzul la Capela Sixtină, situată la 500 de metri distanţă, pe o frumoasă alee pavată.
– Reşedinţa Castel Gandolfo: La 28 februarie, data la care intră în vigoare retragerea sa, Benedict al XVI-lea va părăsi Vaticanul, plecând cu elicopterul la reşedinţa papală Castel Gandolfo, situată la circa 30 km sud-est de Roma. El va rămâne aici timp de circa două luni, deci inclusiv pe perioada conclavului. Va fi însoţit de doi dintre secretarii săi particulari şi de patru laici consacraţi care îl asistă în mod curent.
– Mânăstirea Mater Ecclesiae: Această frumoasă clădire de cărămidă cu două etaje şi o terasă generoasă, amplasată într-o zonă înaltă a Vaticanului, cu o vedere unică spre cupola Sfântului Petru şi acoperişurile din Roma, va deveni noua reşedinţă a lui Benedict al XVI-lea când va pleca de la Castel Gandolfo. Aşezată în inima Vaticanului şi în acelaşi timp domnind asupra celui mai mic stat din lume, mica reşedinţă, dotată cu o grădină închisă, prezintă unele aspecte cu ridicat conţinut simbolic: fiind izolată, oferă o privelişte extraordinară, însă distantă asupra lumii exterioare. Această coabitare între un papă ‘demisionar’ şi succesorul său, unică în analele Vaticanului, va avea negreşit o influenţă asupra vieţii celui mai mic stat al lumii.
– Linişte, se votează! Este regula imanentă pretutindeni în conclav: cardinalilor le este strict interzis să comunice cu exteriorul. Toate spaţiile unde locuiesc şi îşi desfăşoară activităţile sunt acoperite de emiţătoare de unde electromagnetice care împiedică folosirea telefoanelor mobile. De asemenea, când cardinalii merg pe jos de la reşedinţa Sfintei Marta până la Capela Sixtină, circulaţia vehiculelor şi a pietonilor este întreruptă, pentru a evita orice contact.