"România va trebui să îndeplinească ceea ce s-a angajat acordul negociat cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. Recomandările privind programul de convergenţă şi cele privind reducerea deficitului se bazează pe acordul agreat cu CE şi FMI. Suportul financiar va fi acordat numai odată cu îndeplinirea angajamentelor asumate de România", a spus Almunia.
El a adăugat că băncile private vor acorda sprijin financiar aşa cum s-au angajat, umai dacă obiectivele şi termenele asumate de autorităţile române vor fi îndeplinite.
Potrivit programului de convergenţă înaintat de Guvernul român, Bucureştiul s-a angajat să reducă deficitul la 5,1% din PIB (după standardul european ESA 95) în 2009, la 4,1% din PIB în 2010 şi la sub 3% în 2011. Nerespectarea calendarului ar putea duce la amânarea aderării României la euro, prevăzută pentru 2014.
Însă autorităţile de la Bucureşti au dat de înţeles, la sfârşitul săptămânii trecute, că vor cere FMI şi CE să accepte un deficit bugetar mai mare pentru acest an, susţinând că sumele suplimentare vor fi folosite doar pentru investiţii. Duminică, premierul Emil Boc a declarat că îi va cere ministrului Finanţelor să discute cu reprezentanţii FMI şi ai CE despre o "flexibilitate mai mare cu cheltuielile" pentru infrastructură, argumentând că deficitul bugetar generat de investiţiile în acest domeniu nu va agrava situaţia economică a României.
Comisia Europeană a adoptat la 13 mai un raport ce constata existenţa deficitului bugetar peste limita de 3% admisă de UE şi recomanda Consiliului să aprobe declanşarea procedurii de deficit excesiv, autorităţile române având termenul de 2011 pentru redresarea acestuia.
Consiliul cere şi acţiuni concrete pentru a atinge ţintele bugetare în 2010 şi 2011, notând că obiectivul pe termen mediu de 0,9 % din PIB a fost amânat cu un an, pentru 2012, dincolo de perioada cuprinsă în programul de convergenţă. Opinia EcoFin se bazează pe un proiect redactat de Comisia Europeană în 24 iunie, care constata că programul de convergenţă "nu specifică suficient măsurile concrete şi impactul reducerii salariilor asupra bugetului". Documentul arăta că datoria brută a guvernului în 2008 a fost de 13,5% din PIB, urmând a creşte la 22% din PIB în 2011.
Miniştrii de finanţe UE au avertizat România şi în ceea ce priveşte riscurile pe care le-ar aduce înrăutăţirea situaţiei macroeconomice sau derapajele cu salariile bugetarilor, deja observate de la începutul anului 2009, ori a eventualelor presiuni bugetare într-un an electoral.
România va trebui să alcătuiască un buget-cadru pe termen mediu, un consiliu fiscal independent, să introducă limite privind revizuirile bugetare în cursul anului, precum şi să restructureze sistemul de salarizare în sectorul bugetar şi sistemul public de pensii. În domeniul administraţiei fiscale, CE recomanda îmbunătăţirea colectării de taxe prin reformarea administraţiei şi lărgirea bazei de impozitare.
Deficitul public al României a atins 5,4% din PIB în anul 2008. Cifra reflectă, în principal, derapaje importante ale cheltuielilor curente, în special ale cheltuielilor cu salariile din sectorul public şi ale cheltuielilor cu prestaţiile sociale, precum şi previziuni exagerat de optimiste privind veniturile şi, în mai mică măsură, o scădere bruscă a veniturilor colectate în ultimul trimestru al anului 2008, din cauza încetinirii economice, conform unui comunicat din mai al CE.
România a urmat o politică bugetară pro-ciclică în perioada de creştere explozivă a cererii 2005-2008, deficitul global crescând de la 1,2% în 2005 la 5,4% din PIB în 2008, în pofida creşterii medii reale a PIB-ului de 6,5%. Această evoluţie reflectă în mare măsură slaba planificare şi execuţia bugetară, consideră Comisia.
Începând din 2009, politica bugetară vizează corectarea importantelor dezechilibre interne şi externe care au fost lăsate să ia amploare în economie. Aceasta face parte din programul economic adoptat în aprilie 2009, ca răspuns la asistenţa financiară acordată României de Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi alte instituţii.
Conform programului, în 2009 România va limita deficitul la 5,1%. În cazul nemodificării politicilor, previziunile de primăvară 2009 ale Comisiei estimează atingerea unui deficit la 5,6% din PIB în 2010, pe fondul unei încetiniri economice semnificative.
România a ajuns în luna martie la un acord pentru o finanţare totală de 19,95 miliarde euro pe o perioadă de doi ani, din care 12,95 miliarde euro de la FMI, 5 miliarde euro de la Comisia Europeană, 1 miliard euro de la Banca Mondială şi 1 miliard euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi International Finance Corporation (IFC).
Banii de la FMI merg la BNR, pentru susţinerea rezervei valutare, sumele de la CE şi Banca Mondială sunt destinate acoperirii deficitului bugetar, iar restul de un miliard de euro este pentru bănci, în vederea susţinerii creditării.
Prima tranşă de la FMI, în valoare de 5 miliarde de euro, a fost virată în 6 mai, iar prima tranşă de la Comisia Europeană ar urma să vină la jumătatea lunii iulie.
În cadrul acordului, FMI şi CE au impus României anumite ţinte de respectat, ce vor fi verificate de misiuni ale celor două instituţii.
Totuşi, mai mulţi analişti prezenţi săptămâna trecută la o masă rotundă, apreciau că România riscă să nu atragă în totalitate banii din acordul de 19,95 miliarde euro negociat cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE), pentru că guvernul nu va reuşi să-şi respecte angajamentele asumate.
Celelalte state împotriva cărora a fost deschisă procedura de deficit excesiv sunt Letonia, Lituania, Malta, Polonia şi Ungaria.
Dacă statul membru nu ia măsuri concrete, Consiliul îi poate cere să ia măsurile ce se impun pentru corectarea deficitului. În caz contrar, EcoFin, ca măsură finală, poate institui amenzi pentru statele din zona euro şi poate cere blocarea fondurilor comunitare pentru restul ţărilor UE. Deoarece unele ţări au fost afectate grav de criza financiară, EcoFin acordă mai mult timp pentru redresarea deficitului decât în mod obişnuit.
El a adăugat că băncile private vor acorda sprijin financiar aşa cum s-au angajat, umai dacă obiectivele şi termenele asumate de autorităţile române vor fi îndeplinite.
Potrivit programului de convergenţă înaintat de Guvernul român, Bucureştiul s-a angajat să reducă deficitul la 5,1% din PIB (după standardul european ESA 95) în 2009, la 4,1% din PIB în 2010 şi la sub 3% în 2011. Nerespectarea calendarului ar putea duce la amânarea aderării României la euro, prevăzută pentru 2014.
Însă autorităţile de la Bucureşti au dat de înţeles, la sfârşitul săptămânii trecute, că vor cere FMI şi CE să accepte un deficit bugetar mai mare pentru acest an, susţinând că sumele suplimentare vor fi folosite doar pentru investiţii. Duminică, premierul Emil Boc a declarat că îi va cere ministrului Finanţelor să discute cu reprezentanţii FMI şi ai CE despre o "flexibilitate mai mare cu cheltuielile" pentru infrastructură, argumentând că deficitul bugetar generat de investiţiile în acest domeniu nu va agrava situaţia economică a României.
Comisia Europeană a adoptat la 13 mai un raport ce constata existenţa deficitului bugetar peste limita de 3% admisă de UE şi recomanda Consiliului să aprobe declanşarea procedurii de deficit excesiv, autorităţile române având termenul de 2011 pentru redresarea acestuia.
Consiliul cere şi acţiuni concrete pentru a atinge ţintele bugetare în 2010 şi 2011, notând că obiectivul pe termen mediu de 0,9 % din PIB a fost amânat cu un an, pentru 2012, dincolo de perioada cuprinsă în programul de convergenţă. Opinia EcoFin se bazează pe un proiect redactat de Comisia Europeană în 24 iunie, care constata că programul de convergenţă "nu specifică suficient măsurile concrete şi impactul reducerii salariilor asupra bugetului". Documentul arăta că datoria brută a guvernului în 2008 a fost de 13,5% din PIB, urmând a creşte la 22% din PIB în 2011.
Miniştrii de finanţe UE au avertizat România şi în ceea ce priveşte riscurile pe care le-ar aduce înrăutăţirea situaţiei macroeconomice sau derapajele cu salariile bugetarilor, deja observate de la începutul anului 2009, ori a eventualelor presiuni bugetare într-un an electoral.
România va trebui să alcătuiască un buget-cadru pe termen mediu, un consiliu fiscal independent, să introducă limite privind revizuirile bugetare în cursul anului, precum şi să restructureze sistemul de salarizare în sectorul bugetar şi sistemul public de pensii. În domeniul administraţiei fiscale, CE recomanda îmbunătăţirea colectării de taxe prin reformarea administraţiei şi lărgirea bazei de impozitare.
Deficitul public al României a atins 5,4% din PIB în anul 2008. Cifra reflectă, în principal, derapaje importante ale cheltuielilor curente, în special ale cheltuielilor cu salariile din sectorul public şi ale cheltuielilor cu prestaţiile sociale, precum şi previziuni exagerat de optimiste privind veniturile şi, în mai mică măsură, o scădere bruscă a veniturilor colectate în ultimul trimestru al anului 2008, din cauza încetinirii economice, conform unui comunicat din mai al CE.
România a urmat o politică bugetară pro-ciclică în perioada de creştere explozivă a cererii 2005-2008, deficitul global crescând de la 1,2% în 2005 la 5,4% din PIB în 2008, în pofida creşterii medii reale a PIB-ului de 6,5%. Această evoluţie reflectă în mare măsură slaba planificare şi execuţia bugetară, consideră Comisia.
Începând din 2009, politica bugetară vizează corectarea importantelor dezechilibre interne şi externe care au fost lăsate să ia amploare în economie. Aceasta face parte din programul economic adoptat în aprilie 2009, ca răspuns la asistenţa financiară acordată României de Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi alte instituţii.
Conform programului, în 2009 România va limita deficitul la 5,1%. În cazul nemodificării politicilor, previziunile de primăvară 2009 ale Comisiei estimează atingerea unui deficit la 5,6% din PIB în 2010, pe fondul unei încetiniri economice semnificative.
România a ajuns în luna martie la un acord pentru o finanţare totală de 19,95 miliarde euro pe o perioadă de doi ani, din care 12,95 miliarde euro de la FMI, 5 miliarde euro de la Comisia Europeană, 1 miliard euro de la Banca Mondială şi 1 miliard euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi International Finance Corporation (IFC).
Banii de la FMI merg la BNR, pentru susţinerea rezervei valutare, sumele de la CE şi Banca Mondială sunt destinate acoperirii deficitului bugetar, iar restul de un miliard de euro este pentru bănci, în vederea susţinerii creditării.
Prima tranşă de la FMI, în valoare de 5 miliarde de euro, a fost virată în 6 mai, iar prima tranşă de la Comisia Europeană ar urma să vină la jumătatea lunii iulie.
În cadrul acordului, FMI şi CE au impus României anumite ţinte de respectat, ce vor fi verificate de misiuni ale celor două instituţii.
Totuşi, mai mulţi analişti prezenţi săptămâna trecută la o masă rotundă, apreciau că România riscă să nu atragă în totalitate banii din acordul de 19,95 miliarde euro negociat cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE), pentru că guvernul nu va reuşi să-şi respecte angajamentele asumate.
Celelalte state împotriva cărora a fost deschisă procedura de deficit excesiv sunt Letonia, Lituania, Malta, Polonia şi Ungaria.
Dacă statul membru nu ia măsuri concrete, Consiliul îi poate cere să ia măsurile ce se impun pentru corectarea deficitului. În caz contrar, EcoFin, ca măsură finală, poate institui amenzi pentru statele din zona euro şi poate cere blocarea fondurilor comunitare pentru restul ţărilor UE. Deoarece unele ţări au fost afectate grav de criza financiară, EcoFin acordă mai mult timp pentru redresarea deficitului decât în mod obişnuit.
