În cazul unui cutremur puternic, cu intensitate de 7,4 – 8,1 MW, în România se vor prăbuși peste 350.000 de clădiri rezidențiale ce vor fi grav avariate, iar numărul de persoane grav rănite sau decedate va fi de peste 45.000.
Predicția a fost făcută, recent, de statul român, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență din MAI, în documentul intitulat „Concepția națională de răspuns post seism”, elaborat la finalul anului 2021.
Un alt document, realizat de Curtea de Conturi și publicat în luna ianuarie 2022, atrage atenția asupra faptului că instituțiile statului NU sunt pregătite pentru un cutremur major.
Bucureștiul nu va fi cel mai afectat oraș
Deși pare greu de crezut, în cazul unui cutremur major, nu Capitala va avea cel mai mult de suferit. Cele mai afectate județe, potrivit MAI, vor fi Buzău, Prahova și Galați.
Aceasta estimare este făcută din perspectiva clădirilor ce ar putea fi grav avariate în urma unui cutremur cu magnitudine între 7,4 și 8,1 MW. Cu circa 40.000 de clădiri rezidențiale ce ar putea fi grav avariate, județul Buzău conduce în acest sinistru clasament. El este urmat de Prahova (39.000), Galați (37.000), București (33.500) și Vrancea (33.000).
Situația este, de fapt, mult mai gravă
Datele de mai sus, valabile la finalul lui 2021, sunt contrazise de un audit al Curții de Conturi din 2022, arată că situația este, de fapt, mult mai gravă.
Spre exemplu, “echipa de auditori a constatat însă că nu există o inventariere și o evidență a tuturor clădirilor existente pe teritoriul Municipiului București”. Mai mult, spun auditorii Curții de Conturi, la nivelul Municipiului București, “politica de dezvoltare locală se realizează în baza Planului de Urbanism General (PUG) elaborat în perioada 1998 – 2000, care nu mai corespunde din punct de vedere tehnic și juridic realității. PUG trebuie actualizat o dată la 10 ani”.
Jurnaliștii de la Digi24.ro au studiat cu atenție documentul Curții de Conturi, intitulat “Sinteza Raportului de Audit al Performanței privind eficiența și eficacitatea programelor și măsurilor întreprinse în scopul prevenirii, intervenției și înlăturării efectelor unui cutremur major în Municipiul București”.
Concluziile acestuia sunt de natură să contribuie la convingerea că instituțiile statului român ar trebui să fie mult mai pregătite decât sunt acum în cazul unui cutremur major.
Concluziile auditului făcut de Curtea de Conturi
O treime dintre spitalele din București administrate de către minister sau municipalitate ar putea fi grav avariate de un cutremur puternic. Din cele 55 de spitale din București, 20 de spitale prezintă risc seismic, respectiv 36% sau altfel spus un spital din trei ar putea fi grav afectat de un cutremur puternic.
Dintre acestea, 12 clădiri au fost expertizate și încadrate în clasa de risc seismic I; acestea aparțin unui număr de 6 spitale/institute și prezintă un pericol iminent de prăbușire în cazul unui cutremur similar celui din anul 1977.
IGSU se confruntă și cu problema deteriorării anumitor sedii aparținând subunităților de intervenție, inclusiv încadrarea acestora în categoria construcțiilor cu grad seismic ridicat. în cazul unui seism aceste clădiri deteriorate care găzduiesc unele subunități IGSU se pot prăbuși putând determina pierderi de vieți omenești în rândul salvatorilor.
Din totalul adăposturilor de protecție civilă – 1.106 adăposturi de protecție civilă (de drept public sau privat), cu o capacitate de 171.805 persoane – doar 60% sunt operative La nivel național nu există o bancă națională de sânge, plasmă și celule stem.
Ministerul Sănătății nu are medicamente
MS are în dotare rezerve limitate de medicamente, materiale sanitare și echipamente necesare acordării asistenței medicale de urgență MS nu are în dotare posturi medicale avansate (spitale mobile), care să suplimenteze capacitatea de intervenție în cazul unui cutremur major, CNCF-CFR nu a expertizat tehnic și încadrat în clase de risc seismic 70% din podurile aflate în administrare pe raza teritorială a municipiului București, majoritatea acestor poduri fiind construite între anii 1922-1973.
În București, consolidarea clădirilor cu risc seismic ridicat nu reprezintă o prioritate a autorităților statului. Deși în perioada derulării auditului, PMB a intensificat acțiunile de consolidare a imobilelor cu grad ridicat de risc seismic, ritmul de consolidare în baza Programelor anuale de acțiuni este în continuare foarte lent: în 23 de ani au fost consolidate 73 de clădiri, aproape 3 clădiri pe an.
Ca aspect pozitiv auditorii au constatat că, în perioada derulării auditului, PMB a intensificat acțiunile de consolidare a imobilelor cu grad ridicat de risc seismic. Au fost identificate deficiențe importante care necesită de urgență lucrări de intervenție în ceea ce privește rețeaua de metrou, poduri, podețe, pasaje, dar și construcțiile hidrotehnice (barajul Lacul Morii, construcțiile hidrotehnice de pe cursul râului Dâmbovița).
Drept urmare, în situația producerii unui cutremur major, de intensitate mai mare decât I = 81 MKS, la care au fost proiectate construcțiile hidrotehnice, există posibilitatea ruperii barajui
Zona acoperită acustic a Capitalei în care se pot recepționa semnale de alarmare este de doar 30%
Capacitatea de preluare a apelurilor în sistemul 112 nu va putea fi asigurată la un nivel adecvat, din cauza resurselor limitate Gradul de dotare al IGSU este modest în resurse de intervenție în situații de urgență, dar și vechimea mare a tehnicii în serviciu pentru intervenția la incendii și relativ mare a tehnicii de intervenție la prim ajutor calificat și asistență medicală de urgență
Nu există un registru de capabilități, întocmit conform HG nr.557/2016, care să cuprindă informații complexe dintre care: număr spitale, pe județe, număr de paturi, personal medical, aparatură, stocuri medicamente, sânge, piele etc.
Nu există o procedură sau un plan consecvent, coerent și bine articulat privind pregătirea antiseismică a populației municipiului București. Entitățile auditate nu au implementat sistemele de avertizare timpurie (REWS) în cazul producerii unui seism. Mai mult, furnizorii de utilități (energie electrică, gaz și apă) nu au fost nici aceștia interesați de a primi operativ alerta emisă de către sistemul de alarmare la cutremure (REWS) care să acționeze sistemele de siguranță pentru protejarea clădirilor sau a instalațiilor din clădiri în cazul unui cutremur major.
RO-ALERT nu trimite notificări înainte de seism
Sistemul RO-ALERT nu este configurat să difuzeze notificări către populație, anterior declanșării acestuia, din cauza timpului mic de avertizare, deoarece cutremurele nu pot fi programate/prezise/ anticipate, putându-se genera mai multă panică dată fiind și lipsa de educație a populației privind comportamentul la cutremur.
În Rețeaua Seismică Națională (RSN) există un număr insuficient de stații seismice de monitorizare a mișcării terenului pentru o bună acoperire la nivelul teritoriului întregii țări, iar multe dintre stațiile seismice existente sunt uzate moral.
Ce se va întâmpla în primele 72 de ore de la producerea unui cutremur major ISGU, condus de Raed Arafat, a identificat care sunt cele mai mari riscuri asupra sistemului național de management al situațiilor de urgență.
Astfel, în primele 72 de ore de la producerea cutremurului, sunt așteptate: Blocaj instituțional în primele 4-6 ore.
Comunicațiile vor cădea
Deteriorarea parțială sau totală a legăturilor de comunicații. Crearea de blocaje/ambuteiaje (și/sau distrugerea căilor de comunicații) pe căile de comunicații rutiere.
Sincope în ceea ce privește traficul feroviar, terestru și aerian. Executarea greoaie a cercetării zonelor/raioanelor afectate. Numărul foarte mare de apeluri în Sistemul național Unic de Apeluri de Urgență – 112, ceea ce poate determina blocarea sistemului sau, după caz, crearea unor liste de așteptare.
Apariția primelor simptome de panică individuală / colectivă în rândul populației. Dispersarea în primă fază a forțelor și mijloacelor la dispoziție, ca urmare a tendinței de asigurare a răspunsului la solicitarea primită prin 112.
Depășirea timpului de prezentare (sau neprezentarea) la unități a personalului MAI, MS, MApN etc ca urmare a necesității punerii la adăpost a familiei și dificultăților de deplasare pe drumuri, îndeosebi în zone urbane. Dificultăți în colectarea datelor și informațiilor din teren și centralizarea acestora la nivel județean și național.
Dificultăți în accesarea bazelor de date medicale sau de altă natură. Apariția altor situații de urgență ca urmare a producerii seismului (incendii, explozii, avarii etc) Apariția altor situații de urgență la nivel local, județean, național care nu suntg determinate de producerea seismului.
Inexistența sau, după caz, insuficiența mijloacelor tehnice/materiale necesare efectuării acțiunii de căutare-salvare. Prelucrarea sau acumularea unei cantități mari de informații, concomitent cu asigurarea informării opiniei publice cu privire la evoluția situației operative.
Dificultăți în utilizarea stocurilor de subzistență (alimente, apă, medicamente, carburanți, pături, corturi, etc) generate de procedurile de accesare. Dificultăți în gestionarea voluntarilor și a relațiilor cu organizațiile neguvernamentale. Dificultăți în gestionarea sprijinului internațional.