Potrivit unui studiu INS, peste 5,5 milioane de persoane desfăşurau în 2009 o muncă atipică, majoritatea (72,5%) fiind de sex masculin, cu vârsta cuprinsă între 25-54 ani şi locuinţa în mediul urban.
Distribuţia după tipul muncii prestate arată că 92,9% dintre aceştia şi-au desfăşurat activitatea în zilele de sâmbătă, indiferent dacă au prestat sau nu şi alte forme ale muncii atipice (seara, noaptea sau în zilele de duminică).
Analiza pe sectoare de activitate ale economiei naţionale relevă că, din totalul celor care au desfăşurat muncă atipică, 58,2% lucrează în ramuri neagricole.
Aproape un sfert (24,2%) dintre salariaţi au lucrat în schimburi, cele mai ridicate ponderi fiind deţinute de industria extractivă (48,3%), hoteluri şi restaurante (45,7%), sănătate şi asistenţă socială (42,6%), transport, depozitare şi comunicaţii (35,1%), industria prelucrătoare (29,2%), energie electrică şi termică, gaze şi apa (28,4%) şi comerţ (24,3%).
Din totalul salariaţilor care au lucrat în schimburi, femeile reprezentau majoritatea în sănătate şi asistenţă socială (82,3%), comerţ (75,9%), hoteluri şi restaurante (67%), învăţământ (62,5%) şi intermedieri financiare (62,3%).
Un sondaj IMAS a relevat faptul că un bărbat din patru şi o femeie din şase lucrează zilnic peste program. În acest context, sociologii afirmă că munca unui angajat care efectuează ore suplimentare pe termen lung nu rămâne la fel de performantă ca munca unui angajat care, în condiţii de lucru similare, se încadrează în timpul normal de lucru.
În perspectiva managerilor de resurse umane, lucrul peste program ‘dă bine’ şi reprezintă un indicator în evaluarea angajatului, fiind un criteriu pentru promovare şi măriri de salariu.
Cercetătorii INCDPM apreciază că supraîncărcarea programului este tolerată de reprezentanţii autorităţilor statului care se mulţumesc cu ‘asigurările primite de la manageri privind acordarea zilelor libere drept compensare pentru sâmbetele şi duminicile lucrate’.
În perspectiva angajaţilor, lucrul peste program nerecompensat poate deveni o sursă de frustrări şi stări conflictuale.
Referindu-se la organizarea flexibilă a pieţei muncii în domeniul Horeca, specialiştii din INCDPM atrag atenţia că în acest sector se impune ‘o preocupare crescută din partea angajatorilor pentru corelarea utilizării formelor de organizare flexibilă cu asigurarea cerinţelor de securitate şi sănătate în muncă, conform reglementărilor legale în vigoare, simultan cu asigurarea competitivităţii pe piata’.
Comisia Europeană observă că formele de muncă atipică au devenit ‘o caracteristică recunoscută a pieţei europene a muncii, reprezentând 25% din forţa de muncă’.
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Muncii ‘Alexandru Darabont’ derulează în prezent proiectul ‘Securitatea şi sănătatea în muncă, o premisă pentru competitivitate’, cofinanţat cu 15,514 milioane lei de Fondul Social European, prin Programul Operaţional Sectorial ‘Dezvoltarea Resurselor Umane’ (POSDRU).
Proiectul de adresează cu precădere întreprinderilor mici şi mijlocii care, în lipsa unei expertize în domeniul siguranţei şi sănătăţii în muncă se confruntă cu un număr ridicat de accidente, scăderea performanţelor companiei se reflectându-se în creşterea costurilor şi diminuarea competitivităţii pe piaţa naţională şi europeană.
