Afirmaţia acestuia a fost susţinută şi de preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui /APRIL/, Dorin Cojocaru, care a subliniat că laptele românesc rămâne unul dintre cele mai sigure produse din zona Europei.
Reprezentantul ANSVSA a explicat că situaţia contaminării laptelui cu aflatoxină a apărut în urma unui autocontrol al firmei producătoare. |Ulterior inspectorii veterinari au prelevat probe şi au confirmat prin testele de laborator.
„Sunt două tipuri de control, respectiv controlul pe care îl fac producătorii sau marile lanţuri de magazine şi asta pe toate produsele, nu doar pe lapte, şi controlul oficial al medicilor veterinari prin recoltarea de probe conform programului de supraveghere. Aici a fost vorba de un autocontrol şi noi am efectuat şi testele noastre de laborator să vedem dacă se confirmă. Industria vine în ajutorul nostru prin aceste autocontroale şi cred că între noi există o colaborare cum nu am văzut în multe ţări din Europa”, a spus vicepreşedintele ANSVSA.
Dorin Cojocaru a explicat că aflatoxina este produsă de nişte mucegaiuri şi apare în cereale sau în furaje depozitate necorespunzător, care se folosesc în hrana animalelor.
„Sunt două tipuri de aflatoxină, una de tip B, care se găseşte în furaje şi una de tip M (de la milk) care se găseşte în lapte. Aflatoxina nu apare în fiecare zi, ea este produsă de nişte mucegaiuri care apar în cereale, în furaje sau la sfârşit de iarnă sau când se folosesc furaje necorespunzătoare în hrana animalelor. Pentru lapte în materie primă avem un nivel acceptat de aflatoxină de 0,05 ppm, iar în alte ţări chiar şi în SUA este de 0,5 ppm, adică de 10 ori mai mare. Eu nu am găsit studii care să-mi determine apariţia simptomatologic clinică la om prin contaminarea cu aflatoxină tip M1 de la un anumit nivel. Până acum au fost doar speculaţii. Studiile pe aflatoxină M1 s-au făcut numai pe animale de laborator şi numai pe doze letale adică de 9 mg. Vă dau un exemplu, sucurile pasteurizate au limita 50 de mg, iar la lapte nu suportă mai mult de 0,05. Regulamentul european nu prevede la produse lactate maturate un nivel de aflatoxină, ci doar la lapte pasteurizat”, a explicat Cojocaru.
Acesta a precizat că din mesajele pe care le are de la procesatori – APRIL reprezentând 80% din piaţa de lactate din România – s-a creat o isterie, iar unii retaileri au încercat să îndepărteze loturi necontaminate de lapte de pe raft.
În acest context, vicepreşedintele Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR), Delia Nica, a subliniat că retailerii nu vor proceda la retragerea produselor de pe raft până nu vor avea certificatul care să ateste că lotul incriminat a ajuns la raft.
„Noi nu putem pune în pericol un contract cu un furnizor până nu avem un comunicat de la autorităţile sanitare veterinare. Nu putem recurge la retragerea laptelui de pe raft până nu avem certificatul care să ateste că lotul respectiv a ajuns la raft. Vrem să apară cât mai repede certificatul de producător astfel încât consumatorul, indiferent de unde alege să se aprovizioneze, să ştie că produsul nu provine de la colţ de stradă şi are toate datele despre originea lui”, a spus Delia Nica.
Specialiştii au precizat că un organism uman are semne de boală datorită consumului de aflatoxină numai dacă ingerează o cantitate mare pe o perioadă lungă de timp.
ANSVSA a anunţat, luni, într-un comunicat, că suspectează depăşiri ale limitelor admise pentru aflatoxina M1 pentru loturi de lapte care provin de la 3 ferme de vaci de lapte şi de la două unităţi de prelucrare a laptelui.
Loturile de lapte suspectate sunt sechestrate până la sosirea buletinelor de analiză de confirmare, urmând după caz să fie iniţiată alerta prin SRAFF, iar loturile respective să fie distruse în cazul unor buletine pozitive, sau să se ridice sechestrul, fiind declarate libere pentru comercializare, în cazul buletinelor negative.
Informaţia vine după ce, în data de 7 martie, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a anunţat că inspectorii sanitari veterinari au sechestrat o cantitate de circa 13.000 de litri de lapte, provenind de la un fermier român, după ce a fost depistată prezenţa aflatoxinei.
Potrivit acestuia, au apărut două cazuri de lapte contaminat cu aflatoxină, în România. În primul caz este vorba despre un fermier român, iar cel de-al doilea caz vizează un lot de lapte importat din Ungaria.
ANSVSA a arătat, luni, că, în cazul laptelui provenit din Ungaria, care era suspectat a avea limite depăşite pentru aflatoxina M1, determinările de laborator au arătat că laptele din loturile incriminate nu prezenta depăşiri ale aflatoxinei M1, fapt pentru care laptele respectiv poate fi comercializat.
Pe de altă parte, ferma de vaci unde s-au constat depăşiri ale limitelor admise de aflatoxină în lapte este în permanenţă monitorizată de inspectorii Autorităţii Sanitar-Veterinare, prin examene de laborator.