Viitorul Guvern nu va avea o sarcină uşoară în următorul an. După zeci de măsuri promise şi adoptate, toate cu impact consistent asupra bugetului statului, viitorii guvernanţi vor purta pe umeri presiunea unui deficit bugetar tot mai mare, care va depăşi limita impusă de 3% din Produsul Intern Brut (PIB). Iar gestionarea acestei situaţii va fi şi mai dificilă în condiţiile în care deficitul va fi finanţat cu împrumuturi tot mai scumpe, scrie adevarul.ro.

Deficitul bugetar programat pentru anul 2016, adică diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile statului, este de 2,8% din PIB pe metodologia cash şi 2,95% din PIB, după standardul european ESA. După primele 10 luni din acest an, indicatorul se situa la numai 0,17% din PIB, respectiv 1,3 miliarde de lei.

Deficitul public va depăși 3% din PIB

Situaţia nu va fi la fel de roz şi în 2017. Iar asta din cauza zecilor de pomeni electorale promise şi adoptate, printre care amintim majorarea salariilor şi eliminarea a celor 102 taxe nefiscale, la care se adaugă măsurile din Codul Fiscal ce urmează să intre în vigoare de la 1 ianurie. Astfel, de la începutul anului, cota standard de TVA urmează să se reducă de la 20% la 19%, acciza suplimentară de 7 eurocenţi pe litrul de carburanţi va fi eliminată, la fel şi taxa pe construcţiile speciale, aşa-zisa taxă pe stâlp.

Cele trei măsuri prevăzute în Codul Fiscal au un impact bugetar de 6,5 miliarde de lei. Tocmai această relaxare fiscală, care pune presiune pe deficitul bugetar, reprezintă cea mai mare provocare pentru anul viitor, avertizează analiştii economici.

„Au fost făcute multe promisiuni în acest final de an. Pe baza a ceea ce ştim în acest moment, dacă se păstrează toate măsurile legiferate şi cele care vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2017, avem un scenariu pentru un deficit bugetar de 3,5-3,6% din PIB pentru 2017“, a declarat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, pentru News.ro. Şi alţi analişti economici anticipează că deficitul bugetar al României va trece în 2017 de pragul de 3% din Produsul Intern Brut (PIB), impus pentru statele din Uniunea Europeană.

De altfel, unul dintre criteriile de convergenţă nominală pentru aderarea la zona euro impune ca deficitul bugetar să nu depăşească nivelul de 3% din PIB.

Statul se va împrumuta tot mai scump

În stadiul actual al ciclului de creştere economică, chiar şi un deficit bugetar de 3% din PIB ar fi prea mult, în special ţinând cont de tendinţa de creştere a costurilor de finanţare pe plan mondial, estimează şeful Consiliului Fiscal.

Iar tendinţa este deja evidentă în România, unde Ministerul Finanţelor are probleme tot mai mari în a se finanţa de pe piaţă, respingând toate ofertele de finanţare la patru dintre licitaţiile de titluri de stat din ultimele două luni. Iar în cazul licitaţiilor la care ofertele au fost acceptate, dobânzile percepute de bănci statului român au fost tot mai mari, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României. Împrumuturile ar urma să se scumpească şi pentru firme şi populaţie. Indicatorul financiar ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează dobânda variabilă la creditele în lei, a crescut până la 0,85% pe an, nivelul maxim al ultimelor şase luni, pe fondul creşterii dobânzilor la titlurile de stat.