Măsurile de austeritate aplicate în România au generat economii bugetare semnificativ mai mici decât potențialul financiar pe care statul l-ar putea obține printr-o colectare mai eficientă a TVA, arată o analiză realizată de Monitorul Social, proiect al fundației Friedrich Ebert Romania, pe baza datelor Eurostat.
Măsurile de austeritate și comparația cu pierderile din TVA
Măsurile de austeritate au economisit mai puțin de jumătate din sumele pe care România le-ar putea încasa dacă ar reuși să aducă nivelul colectării TVA la media Uniunii Europene. Potrivit analizei, România are cel mai mare gap de colectare a TVA din UE, de 30% în anul 2023, adică diferența dintre TVA-ul care ar trebui colectat și cel încasat efectiv, scrie Adevarul.
Prin comparație, Polonia are un gap de 16%, Ungaria de 7,4%, Bulgaria de 8,6%, iar media UE27 este de doar 9,5%. Acest decalaj major plasează România într-o poziție vulnerabilă din punct de vedere fiscal și limitează capacitatea statului de a-și finanța obligațiile de bază.
Analiza subliniază că România nu are doar cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, ci și una dintre cele mai scăzute rate de încasări bugetare ca procent din PIB, fiind depășită doar de Irlanda. Acest nivel redus al veniturilor publice erodează constant baza bugetară și afectează finanțarea unor domenii esențiale precum educația, sănătatea și apărarea.
Specialiștii atrag atenția că, în timp ce la nivelul UE27 gap-ul de TVA este în scădere, de la 11,1% la 9,5%, în România acesta nu a coborât sub 29% în ultimii ani, semn al unei probleme structurale persistente în colectarea fiscală.
Potrivit documentului, reducerea gap-ului de TVA de la 30% la 9,5%, cât este media UE27, ar aduce României venituri suplimentare de aproximativ 1,4% din PIB. Această sumă ar fi suficientă pentru a acoperi diferența dintre cheltuielile actuale ale României pentru educație și media europeană, mai mult de jumătate din decalajul față de alocările UE pentru sănătate sau aproape dublarea bugetului destinat apărării.
În scenariul ideal al colectării integrale a TVA, veniturile bugetare ar crește cu aproximativ 2% din PIB, o sumă comparabilă cu întregul buget alocat educației și mai mare decât bugetul pentru apărare în anul 2023.
Diferența uriașă dintre potențialul de colectare și încasările reale creează un cerc vicios, avertizează autorii analizei. Veniturile insuficiente duc la deficite bugetare record, de 6,6% din PIB în 2023 și 9,3% în 2024, ceea ce determină guvernele să adopte măsuri de austeritate care afectează în special populația cu venituri mici.
Conform estimărilor Consiliului Fiscal din octombrie 2025, închiderea gap-ului de TVA până la nivelul mediei UE, raportată la cheltuielile din 2023, ar genera mai multe resurse financiare decât toate măsurile de austeritate adoptate de Guvernul Bolojan la un loc. Un astfel de rezultat ar apropia deficitul bugetar al României de nivelurile înregistrate în Polonia și Franța.
Digitalizarea ANAF, cheia ieșirii din criză
Experții Friedrich Ebert Romania subliniază că problema colectării TVA nu poate fi rezolvată decât prin intervenții coordonate, care să includă digitalizarea ANAF, întărirea controalelor fiscale și o strategie coerentă de conformare fiscală, cu obiective clare și măsurabile.
Analiza oferă exemplul Bulgariei, care în perioada 2000–2010 se confrunta cu probleme chiar mai grave decât România în privința colectării TVA. Prin reforme susținute, Bulgaria a reușit să reducă gap-ul de TVA la 4,9%, sub media UE și de aproape zece ori mai mic decât cel al României.
„Prin adoptarea unor măsuri similare, România ar putea să-și crească considerabil încasările din TVA în următorii ani, evitând noi șocuri de austeritate și apropiindu-se de standardele europene de finanțare pentru Educație, Sănătate sau Apărare”, se arată în documentul citat.
