Tag: Romania

În România domnesc îngrijorările. Problema pensiilor speciale ne-ar putea aduce în situația în care să pierdem o sumă importantă de bani. Și totuși care sunt șansele să se întâmple acest lucru? Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a dat câteva detalii în acest sens. Acesta susține...

Ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr a vorbit despre importanța includerii României în programul Visa Waiver. Angel Tîlvăr a exprimat apreciere pentru progresele înregistrate la nivelul legislativului american în vederea includerii României în programul Visa Waiver, asigurând că Guvernul României va lucra strâns cu autoritățile SUA...

Mircea Geoană a fost întrebat, sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la Prima Tv, cât de importantă este România pentru NATO.

“România are în sine  un rol de buffer strategic şi de platformă strategică multi-regională, aş spune, fără egal. Poate Polonia să aibă un rol similar strategic. Problema pentru România şi o spun, nu ca lider NATO, o spun ca român, ca patriot român, este că dacă din punct de vedere strategic astăzi suntem în cea mai bună situaţie din istoria acestei naţiuni, niciodată nu am fost mai la adăpost decât acum, cu întreg Occidentul democratic, alături de noi şi noi partea Occidentului democratic în NATO şi în UE. Unde există încă o dificultate, este de a transfera relevanţa strategică imensă a României, rolul strategic imens al României, geografia excepţională a României, dacă vreţi, în dividende economice, în investiţii, în modernizare, într-un salt istoric. Şi aici este de fapt marea provocare pentru liderii şi pentru românii de astăzi, românii mai simpli şi românii care poate că au poziţii de influenţă, este cum facem ca această relevanţă strategică excepţională, faptul că NATO îţi asigură securitatea, că eşti în Uniunea Europeană, să te duci să fii la nivelul ţărilor occidentale, ăsta e de fapt proiectul naţional şi aici trebuie să facem mai bine”, a afirmat Mircea Geoană.

El a precizat că au început să se schimbe lucrurile din acest punct de vedere.

“Şi acum ne-am apucat, oarecum forţaţi de evenimente, să înţelegem că portul Constanţa şi porturile dunărene maritime Brăila, Galaţi, celelalte sunt imens de importante, strategic şi economic. Acum ne apucăm să facem puncte de trecere frontieră comună cu Ucraina şi cu Republica Moldova. Înainte de Al Doilea Război aveam zeci şi zeci de puncte de trecere de frontieră între România, teritoriul românesc şi Basarabia, acum cu Republica Moldova.  Acum sunt mult prea puţine. Deci infrastructuri, capacitate logistică, investiţii faptul că în clipa de faţă se schimbă…. Mai este şi un lucru foarte interesant astăzi, din nou, după mulţi, mulţi ani de zile, multe decenii între geopolitic, între strategie şi securitate şi economie s-a creat o relaţie atât de strânsă. În clipa de faţă se reclădesc lanţuri de aprovizionare şi de producţie, se relochează facilităţi de producţie”, a explicat secretarul general adjunct al NATO.

El a mai afirmat că ar fi păcat ca România să nu ajungă la un nivel economic comparabil cu importanţa strategică pe care o are.

“România este în siguranţă, este în NATO, dar cred că în clipa de faţă avem o obligaţie să încercăm cu toţii, liderii politici, liderii economici, noi, ca cetăţeni obişnuiţi, să încercăm să facem acest salt istoric. Ar fi păcat de Dumnezeu să nu aducem România din punct de vedere economic şi nivel de prosperitate şi civilizaţie la nivelul importanţei strategice pe care o are”, a mai transmis Mircea Geoană.

 

 

”Este o primă discuţie la nivel tehnic cu vecinii noştri din Ucraina, organizată de Ministerul Infrastructurii din Ucraina şi Ministerul Transporturilor, la care am participat şi eu împreună cu câţiva colegi de la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. S-a încheiat că partea română să înceapă măsurătorile din 15 martie, durata estimată este undeva la 10 zile, însă ce este important de menţionat în acest context este că va trebui asigurată şi securitatea acestor echipaje şi a acestor nave pentru că suntem într-o zonă de conflict. Partenerii noştri din Ucraina ne-au menţionat faptul că au existat lucrări de deminare si acţiuni de deminare, pentru că au existat patru incidente cu nave civile care au fost afectate de aceste mine. Dincolo de discuţiile la nivel tehnic, există şi această componentă de securitate, iar vecinii noştri din Ucraina au menţionat faptul că, dincolo de experţi şi de echipamente, va trebui ca şi Armata să sprijine aceste eforturi şi să asigure securitatea întregului proces”, a declarat Sorin Banciu, vineri, la Antena 3.

El a explicat că au fost discuţii referitoare la tipurile de lucrări desfăşurate.

”Vecinii noştri din Ucraina au menţionat faptul că sunt lucrări de întreţinere, dragaje de întreţinere, de mentenanţă practic, că nu s-au făcut adânciri şi că sunt lucrări care se fac recurent pentru a asigura navigabilitatea”, a arătat el.

Potrivit secretarului de stat, lucrările, care au fost unele punctuale, au încetat de două săptămâni.

”Da, de două săptămâni nu se mai fac aceste lucrări de întreţinere, bineînţeles că pe perioada acestor măsurători, pentru că se fac măsurători din mal în mal, o radiografie completă a albiei Dunării, se va asigura, pe perioada acestor minim 10 zile de care este nevoie, parcursul liber pe canalul Chilia şi pe Bâstroe”, a afirmat Banciu.

El a adăugat că vor exista discuţii la nivel tehnic pentru a se stabili câte persoane vor participa la măsurători din ambele părţi.

”Această discuţie va avea loc luni între cele două persoane care au fost stabilite ca puncte de contact la nivel tehnic. Va exista un plan foarte detaliat, pe zile, cu zonele în care se va măsura, cu echipamente, oameni, bineînţeles că pot veni şi experţi ucraineni si sunt convins că o să participe. Suntem deschişi să existe şi instituţii sau persoane terţe care să asiste la aceste măsurători, pentru că folosim tehnologie. Colegii noştri de la AFDJ (Administraţia Fluvială a Dunării de Jos - n.r.) au tehnologie de măsurare foarte bună, măsurătorile sunt elocvente, sunt clare, nu cred că putem discuta că cineva o să conteste aceste măsurători”, a detaliat secretarul de stat.

Sorin Banciu a precizat că operaţiunile vor dura zece zile ”în condiţii normale”.

”Trebuie să ne gândim că aceste termene pot varia, discutăm de un conflict militar imediat în apropierea graniţelor Romaniei. Este un timp estimat în condiţii normale, aceasta este capacitatea celor trei nave româneşti să facă aceste măsurători. Prelucrarea datelor va dura, din câte am înţeles, în jur de o lună, dar nu vreau să intru în detalii tehnice, pentru că specialiştii de la AFDJ vor comunica acest lucru”, a arătat el.

Întrebat dacă la începutul lunii mai am putea afla dacă ucrainenii au făcut lucrări de dragaj investiţional, el a replicat: ”Nu ştiu dacă vom avea acest răspuns, eu mă aştept să avem răspunsul cu adâncimile care există pe aceste canale (…). Nu ştiu dacă aceste măsurători pot identifica faptul că au fost dragări investiţionale sau lucrări de investiţii. Este cert că, de aceea am şi participat în această discuţie, pentru lucrări de investiţii există un alt tip de notificare, se face această procedură de evaluare a impactului transfrontieră în baza unei convenţii internaţionale numite ESPO în care cele două părţi se informează una pe alta şi se consultă cu privire atât la lucrările efectuate, cât şi cu privire la impactul asupra mediului al acestor lucrări”.

De asemenea, el a fost întrebat dacă în cadrul discuţiilor de vineri s-a adresat întrebarea privind câţi metri a săpat partea ucraineană.

”Nu s-a adresat această întrebare, au fost două întrebări, întrebarea a fost ce fel de lucrări de dragare execută partea ucraineană şi când putem avea acceptul pentru măsurarea albiei canalului Chilia şi a braţului Bâstroe”, a precizat Sorin Banciu.

Răspunzând unei alte întrebări, privind data aleasă - 15 martie şi de nu încep măsurătorile mai devreme, el a arătat: ”Asta a fost propunerea colegilor de la AFDJ, nu aş vrea să speculez acum. Noi am spus că începând cu data de 15 martie putem începe aceste operaţiuni de măsurare. Au fost discuţii la nivel tehnic. Termenul nu are legătură decât cu pregătirea acestor măsurători. Sunt măsurători complexe şi nu pot fi începute de pe o zi pe alta”.

La remarca potrivit căreia ministrul Transporturilor a anunţat de vreo 10 zile că navele sunt pregătite să meargă să măsoare, Banciu a spus: ”Daţi-mi voie să nu comentez ce a spus ministrul Transporturilor”.

De asemenea, întrebat ce va face România dacă se dovedeşte că ucrainenii au făcut lucrări de investiţii, de adâncire, el a declarat: ”Există proceduri şi reguli internaţionale care reglementează genul ăsta de acţiuni, nu aş putea să vă spun ce va face România. Va trebui să vedem exact ce adâncimi sunt, pentru că discutăm de adâncime, şi să calculăm impactul de mediu al acestor lucrări. Dacă ar fi fost lucrări investiţionale trebuiau făcute de partea care face aceste lucrări, în acest caz de partea ucraineană. Am fost notificaţi cu privire la lucrări de investiţii la portul Ismail şi pe Bâstroe 2 cu proiecte viitoare, care sunt în acest moment în această procedură transfrontieră. S-a semnat în toamna anului trecut un acord de implementare a acestei convenţii în care am stabilit cum se face efectiv această comunicare, care sunt termenele, cum vor funcţiona aceste comisii de experţi care se vor uita pe rapoarte, pe studii de impact şi săptămâna trecută acest raport a fost aprobat prin Hotărâre de Guvern. Aşteptăm acelaşi lucru şi de la partea ucraineană, pentru ca acest raport să fie formal aprobat de către ambele state, asta nu înseamnă că procedurile stagnează sau că fluxul de informaţii nu circulă şi în acest moment. Convenţia se aplică şi fără acest acord bilateral, însă în acest acord am stabilit reguli de comunicare şi termene, pentru că convenţia este un pic mai generală şi am stabilit termene mai concrete”.

Autorităţile române şi cele ucrainene au convenit, vineri, în prima întâlnire tehnică referitoare la canalul Bâstroe, ca România să înceapă măsurătorile pe braţul Chilia şi canalul Bâstroe din data de 15 martie.

”Astăzi, 3 martie 2023, a avut loc o întâlnire tehnică, în format videoconferinţă, la nivel de experţi între partea română şi cea ucraineană. Întâlnirea a fost coordonată la nivel de secretari de stat ai ambelor părţi. Participanţii au convenit ca partea română să înceapă măsurătorile pe braţul Chilia şi canalul Bâstroe din data de 15 martie 2023”, a transmis, vineri, Ministerul Transporturilor.

Sursa citată a precizat că, totodată, s-a stabilit ca punct unic de contact câte un expert al fiecărei părţi.

”Aceştia se vor întâlni luni, 06 martie 2023 pentru a stabili detaliile planului de efectuare a  măsurătorilor pe Braţul Chilia şi pe Canalul Bâstroe, acestea fiind estimate să dureze 10 zile. Cele două părţi au convenit că este cea mai bună soluţie care să clarifice informaţiile contradictorii pe tema dragării Canalului Bâstroe şi a Braţului Chilia”, a mai transmis sursa citată.

Potrivit docimentului, partea română şi-a arătat disponibilitatea ca la aceste măsurători să fie prezenţi şi specialişti din Ucraina, dar şi ai unor instituţii terţe.

De asemenea, ministerul anunţă că Ucrainha va asigura securitatea navelor şi personalului românesc, pe toată perioada activităţilor de măsurare.

 

Întrebată dacă România nu intră să intre într-un colaps financiar din cauza împrumuturilor pe care Ministerul Finanţelor Publice le face frecvent, Alina Gorghiu nu s-a arătat îngrijorată de acest aspect.

”România este, la creştere economică, primul stat din Europa. Să nu vă faceţi griji că nu sunt resurse. Sunt resurse. Avem cele mai mari investiţii străine în economia românească şi peste 70%, 76% fonduri europene absorbite din exerciţiul european anterior. Nu avem o problemă cu absorbţia de fonduri, cu banii în economie, important este să ne concentrăm astfel încât banii din PNRR să vină şi vă spun că mai avem din tranşa doi de plată câteva jaloane de rezolvat”, a afirmat Gorghiu.

Aceasta afirmă că Legea avertizorului de integritate va fi rezolvată într-un interval de timp foarte scurt.

”Aşteptăm discuţiile din coaliţie şi vom modifica acel articol astfel încât jalonul 430, unul din ultimele restanţe pe care le avem, să fie adoptat aşa cum trebuie. Bugetul pe 2023 are cel mai mare procent alocat investiţiilor, premisele de creştere economică, conform instituţiilor internaţionale, sunt bune, nu mi-aş face, din această perspectivă, niciun fel de grijă. Singurul lucru care va trebui să fim atenţi, politic, la nivel naţional, este stabilitatea”, a mai afirmat Gorghiu.

Preşedintele Senatului a făcut referire şi la coaliţie: ”Ne place, nu ne place unii cu alţii, avem poate în anumite momente opinii diferite, lucrurile acestea nu contează. Important e să oferim cetăţenilor români stabilitate politică şi, dacă este stabilitate politică, vedeţi că obiectivele noastre economice, sociale, au fost realizate într-o mare măsură”.

Gorghiu face o vizită în judeţul Maramureş, în cadru căreia va participa, printre altele, la alegerile pentru conducerea organizaţiei de femei a filialei judeţene a PNL.