În opinia sa, statul ar putea avea un rol important în revenirea pieţei, prin lansarea proiectelor de infrastructură amânate şi utilizarea prioritară a materiilor prime provenite din producţia internă.
Prognozele iniţiale, mult prea optimiste
“În primele nouă luni ale anului, producţia de oţel brut s-a micşorat de la 4 milioane de tone la 1,8 milioane de tone, adică de două ori în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2008. Este cea mai scăzută producţie înregistrată în România în ultimii 35 de ani”, a declarat, într-un interviu acordat Business Standard directorul general al diviziei est-europene Mechel, care controlează în piaţa locală trei combinate metalurgice şi o oţelărie. Anul trecut, conform datelor furnizate Ministerului Finanţelor, cele trei combinate metalurgice controlate de grupul rus au raportat afaceri cumulate de 668 milioane de euro şi profituri nete însumate de aproximativ 60 milioane de euro. Victor Dyshlevich spune că scăderea cererii de oţel brut este rezultatul reculului altor industrii sau al amânării unor investiţii în infrastructură sau proiecte publice, astfel că prognozele care avansau o scădere de 30% a pieţei în 2009, comparativ cu anul anterior, s-au dovedit mai mult decât optimiste.
“Consumul de produse metalurgice a scăzut de două ori, iar cererea de oţel beton a ajuns la 490 mii de tone”, a explicat directorul general al Mechel. Căderea dramatică a producţiei de oţel şi derivate a fost influenţată într-o proporţie semnificativă şi de deficitul de fier vechi al pieţei locale, dar şi de imposibilitatea de finanţare a operaţiunilor curente. “Acum, băncile şi organizaţiile financiare nu vor şi se tem să investească în sectorul metalurgic. Mă refer la creditarea activităţilor operaţionale, în condiţiile în care, la actuala scădere a pieţelor şi preţurilor, metalurgiştii nu au alte surse de susţinere. Din informaţiile pe care le avem, practic, nicio companie din domeniu nu a primit credite, nici de la băncile de stat, nici de la cele comerciale”, a afirmat Victor Dyshlevich.
Focus pe exporturi în pieţe noi
Pentru a supravieţui, divizia est-europeană a Mechel a folosit resursele companiei-mamă şi s-a concentrat pe exporturi. Potrivit datelor furnizate Business Standard, Mechel Târgovişte, cel mai mare activ controlat în România, a exportat anul acesta 27% din producţie, de la 5% anul trecut. “Avem în vizor intrarea pe pieţele mai îndepărtate, precum Africa de Nord sau Orientul Mijlociu, destinaţiile principale ale exporturilor fiind până acum ţările învecinate şi cele din Europa Centrală”, a spus managerul Mechel. Potrivit acestuia, în primul trimestru al anului, cele trei combiante metalurgice, de la Târgovişte, Câmpia Turzii şi Buzău, au lucrat la 50-60% din capacitate. Strategia acţionarului majoritar a fost menţinerea celor peste 7.100 de salariaţi. După modelul ArcelorMittal, liderul pieţei siderurgice, Mechel şi-a trimis angajaţii în şomaj tehnic prin rotaţie şi a externalizat serviciul de reparaţii de la Mechel Târgovişte.
