Decizia nr. 19/2015 a ÎCCJ, publicată în Monitorul Oficial și care este obligatorie pentru toate instanțele începând din 5 august, arată că: „În măsura în care prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 26/HP din data de 3 decembrie 2014 (…) s-a statuat că «medicul (angajat cu contract de muncă într-o unitate spitalicească din sistemul public de sănătate are calitatea de funcționar public în accepțiunea dispozițiilor art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul Penal»), se deduce consecința juridică potrivit căreia medicul (…) nu poate primi plăți suplimentare sau donații de la pacienți, în condițiile art. 34 alin. (2) din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003”.
În motivația deciziei, magistrații de la Curtea Supremă explică faptul că legea funcționarilor publici le interzice acestora „să solicite sau să accepte, direct sau indirect (…) daruri sau alte ava n t a j e” , iar Codul Penal stipulează că o astfel de faptă este asimilată celei de corupție și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani.
„Practic, Instanța supremă a judecat corect, dar după o lege proastă! Aici, Parlamentul este vinovat! Că nu a făcut în Codul Penal o prevedere clară care să facă distincția între recunoștință și mită”, explică Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților (ANPP).
Practic, acum un medic poate fi tras la răspundere chiar și în situația în care a primit de la pacientul său un banal buchet de flori. „Nu e normal să-i interzici unui pacient să-i mulțumească omului care i-a salvat viața. Vom da de lucru foarte mult parchetelor și poliției și va exista un cutremur în sistemul de sănătate pe care-l vom resimți cu toții. Pacienții, pentru că în Codul Penal se spune că e faptă asimilată cu cea de corupție să dai ceva unui funcționar, iar doctorii pentru că trăiesc cu teroarea că sunt urmăriți și denunțați. Cine pe cine o să toarne? Medicul urmărit, ca să scape basma curată, sau pacientul, de frică să n-o pățească?”, se întreabă Vasile Barbu.
