Consiliul va cere şi “acţiuni concrete” pentru a atinge ţintele bugetare în 2010 şi 2011, notând că obiectivul pe termen mediu de 0,9 % din PIB a fost amânat cu un an, pentru 2012, dincolo de perioada cuprinsă în programul de convergenţă, potrivit unor surse familiarizate cu textul opiniei ECOFIN privind programul de convergenţă al României.
Opinia ECOFIN se bazează pe un proiect redactat de Comisia Europeană în iunie, care constata că programul de convergenţă “nu specifică suficient măsurile concrete şi impactul reducerii salariilor asupra bugetului”. Documentul arăta că datoria brută a guvernului în 2008 a fost de 13,5% din PIB, urmând a creşte la 22% din PIB în 2011.
Miniştrii de finanţe UE vor avertiza România şi în ceea ce priveşte riscurile pe care le-ar aduce înrăutăţirea situaţiei macroeconomice, “ce ar putea fi mai rea decât s-a anticipat”. În plus, “există riscuri în ceea ce priveşte implementarea eficientă a măsurilor bugetare în 2009, în special din cauza derapajelor cu salariile bugetarilor, deja observate de la începutul anului 2009, şi a eventualelor presiuni bugetare într-un an electoral”, se arată în documentul CE.
Documentul, ce urmează a fi adoptat de ECOFIN marţi cu posibile modificări, va recomanda României să alcătuiască buget-cadru pe termen mediu, un consiliu fiscal independent, să introducă limite privind revizuirile bugetare în cursul anului, precum şi să restructureze sistemul de salarizare în sectorul bugetar. În domeniul administraţiei fiscale, CE recomanda îmbunătăţirea colectării de taxe prin reformarea administraţiei şi lărgirea bazei de impozitare.
CE solicită şi adoptarea măsurilor fiscale prevăzute în modificările la bugetul pe 2009 adoptate în aprilie, “în special în sectorul public şi al reformei sistemului de pensii”, precum şi “acţiuni suplimentare de corecţie” pentru a atinge ţinta de deficit de 5,1% din PIB anul acesta, în conformitate cu angajamentele asumate de România odată cu împrumutul UE-FMI.
Comisia mai cerea accelerarea reformei sistemului de pensii, în special în ce priveşte indexarea şi vârsta de pensionare, pentru a reduce creşterea substanţială a costurilor legate de persoanele în vârstă şi “a reduce riscurile privind sustenabilitatea finanţelor publice”. Eficientizarea sistemului de sănătate este de asemenea menţionată ca prioritate în documentul CE.
La capitolul mediu economic, executivul european cerea “progrese tangibile în implementarea reformelor structurale, în special prin creşterea eficienţei administraţiei publice”, “combaterea muncii la negru” şi “creşterea ratei de absorbţie şi îmbunătăţirea utilizării fondurilor UE”.
În ceea ce priveşte deficitul bugetar de 5,4% din PIB atins în 2008, CE a explicat că fostul guvern a ignorat avertismentele de la Bruxelles, dublând deficitul faţă de 2007 prin “derapaje bugetare” ce au crescut în ultima parte a anului trecut.
“În 2008, deficitul a atins dublul ţintei oficiale, în special datorită unui management defectuos, cu revizii bugetare frecvente şi ad-hoc şi utilizarea unor proiecţii de venituri bugetare extrem de optimiste pentru a creşte cheltuielile bugetare. Toate acestea au fost completate cu o scădere bruscă în venituri la sfârşitul anului din cauza crizei economice”, se arată în raportul CE care constata existenţa deficitului excesiv în România.
Potrivit programului de convergenţă înaintat de Guvernul român, Bucureştiul se angajează să reducă deficitul la 5,1% din PIB în 2009, la 4,1% din PIB în 2010 şi la sub 3% în 2011. Nerespectarea calendarului ar putea duce la amânarea aderării României la euro, prevăzută pentru 2014.
În prezentarea programului de convergenţă, Guvernul explica premisele care au stat la baza configurării cadrului macroeconomic pe termen mediu şi care au avut în vedere o comprimare a economiei la nivel global şi în Uniunea Europeană, în 2009, mai puternică decât se estimase la începutul anului, cu o relansare treptată în cursul anului 2010.
De asemenea, pe plan intern există riscul unor condiţii climatice defavorabile pentru agricultură (secetă sau inundaţii), ceea ce ar diminua oferta de produse agroalimentare, cu efect de reducere asupra autoconsumului şi a pieţei ţărăneşti. Un alt efect ar fi cel de creştere a importurilor de astfel de produse pentru acoperirea cererii, se mai arată în program.
“Dacă aceste riscuri vor fi însoţite şi de altele legate de preţurile internaţionale ale petrolului şi gazelor naturale sau ale produselor alimentare, este posibil ca economia românească să scadă cu o rată mai mare decât cea anticipată în scenariul de bază. Această evoluţie este, desigur, şi consecinţa impactului asupra ofertei interne a reducerii cererii, ca urmare a dificultăţilor de angajare pe piaţa muncii şi a reducerii veniturilor. Scenariul de risc include efectul pozitiv al măsurilor anticriză, asumate de Guvern pentru depăşirea crizei”, se arată în documentul român.
