Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a explicat într-un interviu acordat publicației Les Echos modul în care războiul din Ucraina a dus la o reînnoire profundă a NATO. O mai bună exploatare a sinergiilor, atât militare, cât și industriale, trebuie să contribuie la nevoia imperativă de a face ca Ucraina să câștige împotriva Rusiei.
La conferința de presă anuală, Vladimir Putin a spus că este hotărât să-și atingă obiectivele. El speră să profite de stagnarea actuală a luptei și de scăderea ajutorului pentru Ucraina. Este aceasta o strategie câștigătoare?
Vladimir Putin a făcut deja câteva erori strategice semnificative. El a crezut că poate ocupa Kievul în câteva zile; a vrut un NATO mai slab, însă Finlanda și Suedia se vor alătura NATO; a crezut că Occidentul va fi divizat și că americanii și Uniunea Europeană vor avea alte priorități. Greșește din nou. Tonul triumfalist al conferinței sale de presă nu este altceva decât propagandă. El vrea să transmită un mesaj mai optimist opiniei sale publice înainte de alegerile din Rusia (n.r.- 15–17 martie 2024).
În cadrul NATO, am spus mereu că va fi un război lung, că războaiele sunt imprevizibile prin natura lor și că, într-un război de lungă durată, există faze mai strategice sau mai tactice. De altfel, Vladimir Putin a uitat să menționeze că a pierdut 300.000 de soldați în aproximativ șase sute de zile de conflict.
Dacă luptăm pentru Ucraina, este în interesul nostru, pentru că dacă Rusia va reuși, va dori mai mult război. Sunt convins că Ucraina și-a câștigat dreptul de a fi o națiune liberă, de a face parte din familia de democrații occidentale și avem obligația de a ajuta pe termen lung.
Trecem printr-o perioadă fragilă. Situația este înghețată și va dura ca echipamentul militar necesar să ajungă în Ucraina…
Vedem următoarele câteva luni dinamice, în ciuda iernii, dar fără o dezvoltare masivă de ambele părți. Ucrainenii au reușit, fără a avea flotă, să facă ca flota rusă să părăsească Crimeea pentru a merge la Novorossiysk, de cealaltă parte a Mării Negre. Este un succes! La fel, pentru prezența lor pe malul celălalt al râului Nipru, sau pentru faptul că au creat, cu sprijin, un coridor pentru exportul de cereale.
În Europa și Statele Unite, am investit insuficient în apărare și în producția industrială. Asta este o problemă pentru ucraineni, dar și pentru apărarea Europei. Acesta este motivul pentru care NATO a organizat un plan de adaptare a producției militare, așa cum UE încearcă să compenseze fragmentarea excesivă a pieței industriale militare din Europa. Națiunile aliate vor investi mai mult în apărare. Vrem să fim foarte previzibili în comenzile noastre de la producători. Cu o anumită încetineală, vom avea o revenire la o situație mai normală. Acesta este un semnal de alarmă strategic pentru Europa. Războiul are un preț și trebuie să acționăm în solidaritate. La rândul ei, Rusia a reușit să revigoreze o economie de război.
Se transformă și NATO?
Am început să executăm noile planuri de apărare. Aceasta este cea mai ambițioasă transformare a modului în care apărăm Europa de patruzeci de ani. Planurile noastre militare, structura de comandă, dimensiunea interoperabilității, totul intră în ea. Și acolo, Franța este cu adevărat campioană. Este un exemplu în cadrul NATO. Atât în ceea ce privește contribuția sa, cât și cultura sa strategică sau capacitatea sa de a mobiliza resurse. În urmă cu aproape un an, am creat aproximativ o sută de acceleratoare de inovare în domeniul apărării pentru Atlanticul de Nord (DIANA) pentru companiile tinere care își pot testa tehnologiile, iar Franța ne-a oferit zece, în universități și centre de cercetare. Avem și un mic fond de capital de risc.
Franța are, de asemenea, o vastă experiență în reziliența societății și în lupta împotriva dezinformării. Ajutăm în special Moldova, care este subiectul războiului hibrid al Rusiei. Noțiunea de securitate este atât de largă astăzi: nu este vorba doar despre apărare și intimidare.
De asemenea, lucrăm la protecția infrastructurii subacvatice cu industria privată și serviciile de informații. Există, de asemenea, lucrări importante privind clima și securitatea.
Există o coordonare mai bună cu Kiev?
Acum avem o coordonare foarte sistematică cu ucrainenii. Există vizibilitate a nevoilor, stocurilor, transferurilor. O agenție de achiziții, cu sediul în Luxemburg, efectuează achiziții comune pentru a scădea prețurile și pentru a găsi resurse suplimentare. Funcționează foarte bine. Vom înființa un centru în Polonia pentru „lecțiile învățate” din acest conflict. Va fi interesant de văzut cum acest război, atât foarte clasic, cât și foarte modern, trebuie să schimbe modul în care toată lumea din Alianță trebuie să se echipeze.
Trebuie să studiem legăturile dintre echipamentele militare tradiționale mari, utilizarea spațiului sau cibernetic și contribuția actorilor privați care sprijină Ministerul Apărării ucrainean. Toți acești actori nestatali, care dezvoltă și folosesc drone mici, schimbă situația. La fiecare cinci sau șase luni, vedem o cursă înainte și noi tehnologii sau utilizări ale dronelor. Este de datoria noastră să învățăm lecții din acest conflict.
Autoritățile franceze sunt reticente în a extinde misiunea NATO în China. Se vorbește și despre utilizarea NATO în Sud. NATO ar trebui folosit peste tot?
Nu. Alianța noastră este prin tratat o organizație regională Euro-Atlantică. Pentru a proteja un miliard de cetățeni din 32 de țări, trebuie să ne uităm și la amenințări și, prin urmare, să luăm în considerare faptul că China vine spre Europa, în domeniul cibernetic, supraveghere spațială, maritimă. Dar acest lucru nu are nimic de-a face cu dorința NATO de a interveni în zona Indo-Pacifică.
Trebuie să avem mai multe sinergii între noi, democrațiile. Ceea ce oferă NATO este o viziune la 360 de grade pentru a evita fragmentarea. Le spun francezilor că nu ar trebui să-și facă griji. Alianța nu se va transforma într-o organizație antichineză, nu avem niciun interes pentru un nou Război Rece. Apărăm interesele de securitate ale Alianței noastre, într-o lume din ce în ce mai interconectată, mai fluidă și periculoasă. Vom găsi un consens asupra echilibrului la următorul summit de la Washington.
La ce ne așteptăm de la următorul summit care va marca cea de-a 75-a aniversare a Alianței?
Deja sunt convins că Suedia ni se va alătura înainte de acest summit, în ciuda unor dificultăți la sfârșitul procesului de aderare. Evident, Ucraina va fi mereu în fruntea agendei. Precum și reafirmarea parteneriatelor noastre, cu UE, sudul Mediteranei sau Indo-Pacific. Ca întotdeauna, vor exista discuții despre împărțirea cheltuielilor pentru apărare și despre noile planuri NATO. Acesta va fi un summit foarte important, care va marca cea mai mare transformare de la cel de-al Doilea Război Mondial în pregătirea noastră militară. Și asta în toate sectoarele, inclusiv în spațiu, unde Franța joacă un rol important.
Planurile noastre se bazează, evident, pe forțele pe care națiunile le pun la dispoziție, dar ceea ce contează nu este doar cantitatea, ci calitatea și gradul de pregătire al soldaților. Și acolo, lucrurile progresează rapid. În prezent, începem un nou ciclu de planificare militară cu fiecare aliat pentru a optimiza planurile de apărare, evitând alegerile false între războiul convențional și noile tehnologii militare.
Sunteți optimist cu privire la rezultatul dezbaterilor de la Washington privind ajutorul pentru Ucraina?
Desigur. Ca tactică, guvernul american a pus pe masă un pachet uriaș de finanțare pentru ajutorul militar acordat Ucrainei, dar și Israelului, pentru Pacific, protecția frontierei, pentru a trece de alegerile din 2024. Trebuie înțeles că plicul este greu pentru că acoperă doi ani de cheltuieli. Nu pot anticipa discuțiile, dar sunt convins că există o dorință bipartizană, din partea democraților și a republicanilor, de a menține ajutorul.