Pentru că mă îngrijorează foarte mult perspectivele (și, judecând după frontul comun făcut de toate organizațiile patronale din România, nu numai eu sunt îngrijorat), o să expun, înainte de a formula scenariile, premisele de la care am plecat în formularea lor. Până acum știm așa:
- Reducerea subvențiilor proiectată de Mișa anul trecut pentru Fondul public de pensii (și anunțată în conferința cu slide-uri din 8 noiembrie) este greșită. O arată execuția pe primele trei luni. Extrapolând la 12 luni contribuțiile rezultă că transferul acestora pe angajat a scăzut într-adevăr la jumătate subvenția de la Bugetul de Stat, dar tot lipsește un miliard de lei față de ce a proiectat Mișa și față de cum a fost desenat bugetul. Demonstrația completă aici, făcută de colegii mei de la Europa FM.
- Extrapolarea mea este oricum una indulgentă. Judecând după trendul general al economiei, la final de an gaura va fi probabil mai mare, dar va fi în bugetul de stat. Spun asta pentru că deja în primele luni deficitul bugetului de stat, fără a lua în calcul achizițiile militare e dublu. Cu achizițiile militare e triplu. Discuțiile despre sunt sau nu bani de pensii și salarii au tendința să pice în derizoriu – da, sunt bani, în România sunt bani, dar nu în Trezoreria statului. Sunt în bănci. De unde pot fi luați cu credit oricând de către stat. Când i-a întrebat dacă mai au bani, Iohannis nu s-a referit la încetarea efectivă a plăților către bugetari sau pensionari, ci la împingerea în extremă a creditului guvernamental. Ministrul de Finanțe a ales să îi răspundă la un nivel de înțelegere de gâgă. Piața banilor e deschisă, ei nu se termină (aproape) niciodată, întrebarea este cât plătești însă pe ei și ce efecte are asupra economiei gaura infernală pe care statul o produce în piața banilor. Scenariul se repetă – la criza de finanțare din 2009-2010, foamea statului român a jucat un rol semnificativ, chiar dacă oficialii au dat vina pe criza mondială.
- Guvernul a publicat (accidental sau nu) intenția introducerii unei subvenții suplimentare, una dublă, pe angajat și pe firmă, dar ambele deductibile din impozitul pe venit și din profitul firmei. E clar că doar cele pe angajat vor fi integral deductibile, firmele fără un profit semnificativ vor fi apăsate suplimentar. Oficialii tot vorbesc despre un fond de pensii administrate de stat, unul cu profit, iar noi toți am râs de ei, căci ne-am gândit la Pilonul I. Acum devine din ce în ce mai clar că intenția nu a fost de a duce banii direct la Pilonul I, ci într-un alt fond de stat, să-i zicem Pilonul IV, finanțat din aceste două contribuții suplimentare, pe angajat și pe firmă.
- Și Teodorovici și Dragnea și alți oficiali au declarat că se va pune problema unei opțiuni. Cetățenii vor fi chemați să opteze. Inițial s-a spus că între Pilonul I și Pilonul II, apoi n-au mai spus între ce și ce vor alege contribuabilii. Alte informații (neconfirmate) vorbeau despre introducerea unor bariere birocratice care să defavorizeze rămânerea în Pilonul II (de exemplu să mai faci obligatoriu o cerere de confirmare).
VEZI AICI care sunt scenariile posibile