„Deşi parte dintre critici au o redactare generală, în sensul că se referă şi la un alt act normativ, ce formează obiectul altei sesizări adresate Curţii Constituţionale, legea criticată în prezenta cauză reglementează exclusiv măsuri de ordin tehnic, iar nu creşterea sau diminuarea punctului de pensie, această problematică nefăcând obiectul acestei sesizări. (…) Curtea observă însă că, în cauză, controlul de constituţionalitate are ca obiect o lege de aprobare a unei ordonanţe de urgenţă de rectificare a bugetului asigurărilor sociale de stat, ipoteză specifică, ce impune o aplicare corespunzătoare a considerentelor deciziilor Curţii Constituţionale în materie”, arată CCR în motivarea deciziei.
Referitor la sursa de finanţare privind reglementările din această lege, Curtea argumentează că este precizată în corelaţie cu amendamentul propus şi adoptat în Parlament şi anume sursa de finanţare este Bugetul Ministerului de Finanţe.
„Astfel, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 136/2020 supusă aprobării prin lege şi motivarea acesteia oferă informaţiile necesare fundamentării deciziei Parlamentului, context în care eventuala obligare a acestuia din urmă de a solicita o altă informare de la Guvern apare ca un act pur formal, fără nicio finalitate. Cât priveşte sursa de finanţare, aceasta este precizată în corelaţie cu amendamentul propus şi adoptat în Parlament, menţionându-se în mod expres: «sursa de finanţare: Bugetul Ministerului Finanţelor Publice – Acţiuni Generale». Or, articolul 138 alin. (5) din Constituţie nu se referă la existenţa «in concreto» a unor resurse financiare suficiente la momentul adoptării legii, ci la faptul că acea cheltuială să fie previzionată în deplină cunoştinţă de cauză în bugetul de stat pentru a putea fi acoperită în mod cert în cursul anului bugetar”, mai transmis magistraţii CCR în motivare.
Curtea a mai spus că „aprecierea caracterului suficient al resurselor financiare nu îşi are temeiul în art.138 alin. (5) din Constituţie, fiind o problemă exclusiv de oportunitate politică, ce priveşte, în esenţă, relaţiile dintre Parlament şi Guvern”.
De asemenea, CCR precizează, în motivare că în cazul în care „Guvernul nu are resurse financiare suficiente, poate să propună modificările necesare pentru asigurarea lor, în virtutea dreptului său de iniţiativă legislativă. Astfel fiind, sunt neîntemeiate şi criticile formulate în raport cu prevederile art.111 alin. (1) şi ale art.138 alin. (5) coroborate cu art.147 alin. (4) din Constituţie”.
Pe 13 ianaurie, CCR a respins obiecţia Executivului la legea privind rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2020.
Pe 22 septembrie 2020, Camera Deputaţilor şi Senatul au adoptat în plen reunit proiectele de lege care aprobă rectificarea bugetară în forma care include amendamentul PSD ce prevede majorarea pensiilor cu 40%.
Guvernul a sesizat Curtea privind proiectele care vizează rectificarea bugetară pe data de 13 octombrie 2020.