Acum patru ani, Cosmin Pojoranu și-a dezactivat contul de Facebook și a fugit la mare, deşi era mijlocul iernii. Venise momentul să pună o frână. Muncise până la epuizare.

Cosmin Pojoranu: „Tot aveam fantezii că-mi dau demisia și m-apuc de ceva, dar nu știam ce. Eram prins într-o capcană.”

Credea în munca lui, dar ajunsese să funcţioneze din inerție. Nu știa încă, dar trecea prin ceea ce psihologii numesc sindromul burnout, o stare de epuizare fizică și psihică, indusă de stresul prelungit, cronicizat.

Cosmin Pojoranu: „Eram destul de anxios vizavi de, culmea, starea mea de sănătate. Neglijând-o o grămadă de ani, când mi-am dat seama că se împute ceva, am început să mă concentrez mult prea mult pe asta. Și desigur că aveam tot felul de chestiuni medicale, sistemul imunitar mai slăbit.”

O parte din cei care suferă de sindromul muncii în exces ajung mai întâi la camera de gardă, cu simptome specifice atacului de panică, după ce au ars toate resursele de a face față stresului. Alții se plâng de probleme cu memoria. De fapt, oboseala nu îi mai lasă să se concentreze.

Mihai Bran, medic psihiatru: „De multe ori, pacienții cu sindromul burnout ajung la colegii de la neurologie, cu dureri de cap, cefalee, cu stări de vertij, amețeală.”

Drumul spre burnout arată „la fel ca beţia în tinereţe”

Cosmin nu mai avea de mult un program fix. Lucra și în weekend, și noaptea. De multe ori îl apuca dimineața bifând sarcini.

Cosmin Pojoranu: „E la fel ca beția în tinerețe. Crezi că poți s-o duci, dar pe măsură ce avansezi în vârstă, prețul e din ce în ce mai mare. Corpul țipă, geme, și tu-i zici: taci din gură. Dar la un moment dat colapsezi.”

În Japonia, unii angajaţi mor din cauza muncii în exces

Chiar dacă încă nu este o boală în sine, conform manualelor de diagnostic, sindromul burnout provoacă o mulţime de afecțiuni cronice, printre care depresia și bolile cardiovasculare. Japonezii, renumiţi pentru o etică a muncii dusă la extrem, se confruntă cu un fenomen numit karoshi, oamenii care mor din cauza muncii în exces, prin accident vascular cerebral sau infarct.

Mihai Bran, medic psihiatru: „Se poate ajunge chiar la cazuri dramatice, de tentative de suicid.”

Dragoș Iliescu, psiholog și cercetător: „Stresul în sine nu te distruge, stresul e parte din viață, stresul prelungit te deformează. E ca și cum ai fi o minge de cauciuc și te presează stresul și revii înapoi la normal, dacă ai o perioadă să-ți permită să respiri și să revii înapoi la normal. Dacă nu ai acea perioadă, stresul prelungit te deformează.”