Motorina, mai scumpă în România decât în Austria

0

Mai exact, în urmă cu un an, taxele reprezentau în jur de 50% din preţul unui litru de carburant ce se vindea într-o staţie din România. Astăzi însă, taxele au ajuns la aproape 60% din preţ. TVA a rămas constantă, dar s-au mărit accizele, au apărut taxa pe stâlp, care a lovit rafinăriile, şi supracciza de 7 eurocenţi introdusă la 1 aprilie, 2014, arată jurnaliștii dela Cotidianul.

În buletinul Petrolier Săptămânal al UE se poate vedea că România are una dintre cele mai scumpe motorine din spațiul european, 1.21 euro/litru, depășind astfel țări precum Germania, Franța, Austria sau Belgia.

La sfârșitul lunii decembrie 2013, românii plăteau cea mai ieftină benzină din Europa, 1.2 euro/litru, și una dintre cele mai ifetine motorine, 1.29 euro/litru, în timp ce în Austria un litru de benzină se vindea cu 1,35 euro, iar unul de motorină cu 1,34 euro.

Taxarea se situa oarecum în aceiaşi parametri, 50% la noi, 53% la austrieci.

Pe parcursul a mai puțin de doi ani, guvernul a mărit sau indros taxe, astfel că s-a ajuns în situația în care suntem fruntași la prețurile carburanților. Asta în timp ce niveluld e trai este același.

La 1 aprilie 2014, Guvernul a introdus aşa-numita supraacciză de 7 eurocenţi pe litru cu scopul de a finanţa programul de construcţie al autostrăzilor. În plus, a venit şi taxa pe stâlp, care a lovit în special rafinăriile. Acestea s-au suprapus peste acciza de la 1 ianuarie, care este mai mare.

Cine alimentează azi pe şoselele din Austria plăteşte un litru de benzină 1,12 euro, în timp ce în România acelaşi litru este cumpărat cu 1,1 euro. Se observă ecartul mult mai mic faţă de cel de acum un an. La motorină situaţia s-a inversat în sensul că litrul din Austria e mai ieftin, 1,13 euro faţă de 1,21 euro de la noi. În Germania, un litru de motorină se vinde azi cu 1,19 euro.

OMV, companie austriacă, deţine pachetul majoritar la OMV Petrom, cea mai mare firmă din România. O întrebare pe care mulţi şi-o pun este de ce Austria a ajuns să aibă benzina la nivelul nostru, iar motorina mai ieftină, în condiţiile în care resursele de hidrocarburi sunt mult mai mari în România, iar 60% din producţia mondială de hidrocarburi a OMV vine de aici, nicidecum din Austria.

Unu: Petrom are un preţ de producţie situat sub 20 de euro pe baril, dar vinde petrolul către singura rafinărie funcţională, Petrobrazi, la preţ de cotaţie mondială, conform politicii companiei. Câştigurile uriaşe, pentru România, ale Petromului veneau din această diferenţă, căci rafinăria şi distribuţia nu sunt centre de profit.

Doi: Petrom deţine în jur de 40% din piaţa de distribuţie carburanţi din România, dar este singurul producător de ţiţei. Avantajul acesta nu şi-l poate materializa la pompă pentru că orice scădere a preţului poate fi considerată de către Consiliul Concurenţei ca o distorsiune a pieţei, cu efecte negative asupra celorlalţi jucători, Rompetrol, Lukoil, Mol, Socar, Gazprom. Doar doi dintre aceştia din urmă mai deţin rafinării, Rompetrol şi Lukoil, însă sectorul de rafinare din România, dar şi cel din Europa, funcţionează mai mult pe pierdere. Petrolul este importat de la firmele mamă, KazMunayGas din Kazahstan şi, respectiv, Lukoil Rusia.

În ultimele luni, avem parte de o scădere accelerată a preţurilor. Deși prețul barilului a coborât de la un nivel constant de 100 de dolari la sub 50 de dolari, impactul acestor scăderi nu este pe întreg preţul de la pompă.

Explicația ar putea fi legată de taxare, care este în jur de 60% în România. Însă nici aici nu loveşte din plin pentru că în cei 40% rămași avem costurile de producţie, cele de transport, de depozitare, profitul (dacă e cazul) etc.

Asta înseamnă că schimbările de pe piaţa internaţională afectează doar o pondere scăzută din preţul la pompă. Şi nu se întâmplă imediat, ci la un interval de două-trei săptămâni de la afişarea cotaţiei, pentru că firmele au stocuri. Mai precis, dacă azi barilul este cotat cu un dolar mai puţin decât ieri, primele efecte în piaţa din România se vor vedea în două săptămâni, însă ieftinirea nu va fi de un dolar, ci mult mai mică, de ordinul câtorva cenţi.