Fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui, susține că prima măsură luată de Virgil Popescu, ministrul interimar, a fost schimbarea tuturor membrilor profesioniști din Consiliile de Administrație al companiilor de stat. Și a dat exemplu Societatea Sării – Salrom.
”Care credeți că este prima măsură luată în ministerul economiei de când am plecat? Schimbarea tuturor membrilor CA profesioniști. Inclusiv la societăți care au început să facă performanță. De exemplu, consiliul de administrație de la Societatea Sării, Salrom, a fost în întregime schimbat. Proiectul de exploatare a grafitului se pare că va fi stopat pentru simplu motiv că era o inițiativă care vine de la USR-PLUS. Îi rog pe noii conducători să se gândească atent dacă vor să dea cu piciorul la o imensă oportunitate pentru România. Nu e vorba de niciun partid aici. E vorba de o șansă pe care de prea mult timp nu o fructificăm. O șansă nu doar pentru comunitățile locale din zona Gorjului, ci pentru întreaga economie a României să se integreze în procesul de producție de baterii”, a spus Năsui.
În zona Baia de Fier, județul Gorj, ar putea fi readus la viață un proiect mort în 1994 și anume exploatarea zăcământului de grafit, mineral care se utilizează la producția de baterii electrice. Renașterea mineritului în regiune ar putea genera beneficii uriașe țării noastre în condițiile în care grafitul este tot mai utilizat în industria mondială, în contextul tranziției energetice, plan de anvergură a Comisiei Europene pentru anii ce vor veni. Salrom, compania de stat care deține licența de exploatare, a încheiat recent licitația internațională pentru studiul de fezabilitate pentru exploatarea grafitului din regiune, iar câștigătorul este consultantul german Roland Berger, o firmă specializată în domeniu.
Conform lui Năsui, România poate deveni un loc foarte important pentru industria bateriilor, iar asta în mod natural, fără subvenții sau scheme de ajutor de stat plătite tot din banii contribuabililor. ”Multe tehnologii moderne pentru fabricarea bateriilor și a panourilor solare folosesc grafenul, care se obține din grafit, produs pe care de asemenea vrem să-l fabricăm în România. Iată că România poate face și produse pentru viitor, nu produse ale trecutului susținute în zadar, an de an, cu banii contribuabililor doar pentru plata unor salarii către fel și fel de șefi care nu și-ar găsi de muncă în nicio companie privată. Din ultimele prospecțiuni, zăcământul din cele două exploatații din zona Baia de Fier, Cătălinu și Ungurelașu, ar ajunge pentru câteva zeci de ani de exploatare, cu aplicarea tuturor normelor de mediu agreate de UE. Acest nou pas din dezvoltarea Salrom stă mărturie pentru ceea ce poate face o reformă în adevăratul sens al cuvântului, când consiliul de administrație este performant și alcătuit din profesioniști care și-au dovedit competențele în mediul privat”, a spus Năsui.
Tranziția energetică gândită de Comisia Europeană presupune ca Europa să devină neutră din punct de vedere al emisiilor până în 2050, ceea ce înseamnă să se renunță la industriile poluante, iar producția de energie care utilizează cărbuni este pe lista neagră. La noi, această industrie încă asigură o bună parte din curentul țării, cărbunele provenind din Gorj (lignit) și Valea Jiului (huilă). Conform Green Deal, aceste zone ar trebui să își schimbe total structura economică în viitor. Or, mina de grafit este o alternativă.
În ultimii ani, grafitul a căpătat o importanță uriașă la nivelul întregii planete pentru că este tot mai utilizat în construcția bateriilor, a aparatelor electrice sau a aliajelor superioare. În contextul anunțării Alianței Europene pentru metale și materii prime rare, s-au repornit discuțiile la nivel european despre importanța industriei bazate pe metale și materii rare, considerate a fi critice pentru economia viitorului. Astfel, România ar putea profita de foamea mondială pentru grafit, material inclus lista celor 20 de materii critice, și să redeschidă mina de la Baia de Fier.
Acumularea de grafit din nordul județului Gorj a început să fie exploatat încă din 1939 și s-a făcut diferențiat prin două perimetre: mina Cătălinu, respectiv cariera Ungurelașu. Sistarea activității de exploatare la mina Cătălinu, în 1994, s-a făcut în contextul scăderii accentuate a rentabilității economice datorate condițiilor grele de zăcământ. Din 1994, obținerea grafitului s-a realizat doar prin exploatarea la suprafață în cariera Ungurelașu. Din princina pierderilor economice înregistrate și a condițiilor tot mai restrictive a obligațiilor de mediu, activitatea de la cariera Ungurelașu a fost închisă definitiv în baza HG 644/2007. Modificarea conjuncturii economice de extracție a grafitului și apariția unor noi direcții de valorificare superioară a acestuia, a făcut ca Societatea Națională a Sării, deținută de Ministerul Economiei, să solicite prelungirea licenței de exploatare, care a și fost obținută, pentru o perioadă de cinci ani. Unul dintre documentele necesare prelungiriia unei licențe este studiul de fezabilitate, înscris care se depune la ANRM. Acum se așteaptă modificarea legii minelor în sensul permiterii redeschiderii minelor care au fost definitiv închise.
Din grafit se poate obține grafen, cel mai rezistent material cunoscut. Acesta are o rezistență de până la 200 de ori mai puternică decât oțelul. În plus, este de o mie de ori mai ușor decât o foaie de hârtie. Grafenul este cel mai bun conductor de electricitate. Este utilizat la baterii și avansul tot mai agresiv al producției de mașini electrice face din grafen un material extrem de căutat.
