‘În general, cotele mari ale Dunării favorizează dezvoltarea ihtiofaunei şi se menţine un nivel ridicat favorabil dezvoltării producătorilor primari care pot da un succes mai mare descendenţei. Se poate contrazice astfel vorba populară potrivit căreia dintr-un milion de icre rezultă un peşte adult’, a declarat cercetătorul ştiinţific principal 1 Ion Năvodaru din cadrul INDD.
Acesta a atras atenţia însă asupra faptului că efectele favorabile ale nivelului Dunării asupra resursei piscicole sunt condiţionate, având în vedere faptul că supravieţuirea puietului depinde de densitatea populaţiei, de calitatea hranei şi de competiţia dintre specii.
‘Ciprinidele (crapul, caracuda, linul, n.r.) în general sunt favorizate de creşterea cotelor Dunării. Dar scrumbia, de exemplu, specie care depune icre în masa apei, este defavorizată de cotele mari ale fluviului’, a adăugat cercetătorul Ion Năvodaru.
Până în momentul realizării îndiguirilor, potrivit sursei, exista o relaţie matematică între cotele Dunării şi resursa piscicolă, însă după realizarea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor, s-a constatat o diminuare a resursei piscicole, astfel încât capturile de ciprinide au scăzut în Delta Dunării de la 6.000 de tone, în anul 1973, la circa 500 de tone, în anul 1993.
‘Pescarii din Deltă, în ultima perioadă, cu excepţia Lacului Razelm unde se capturează şalău, nu au în vedere exemplarele subdimensionate. Ei încearcă să aibă cât mai multe unelte cu ochiul cât mai mare pentru a prinde peşte de valoare şi astfel să muncească suplimentar cât mai puţin’, a menţionat reprezentantul INDD.
Potrivit sursei, până în momentul de faţă nu s-a efectuat un studiu cu privire la efectele cotelor Dunării asupra resursei piscicole, însă prognozele în domeniu sunt favorabile acesteia şi se pot confirma peste cel puţin doi ani.
Anul acesta, pe raza judeţului Tulcea, Dunărea a depăşit cota de atenţie, 320 de centimetri încă de la mijlocul lunii martie şi abia la începutul acestei luni a coborât sub acest nivel.