„Opţiunea nucleară rămâne în continuare una fermă pentru România. Reactoarele 3 şi 4 vor beneficia de îmbunătăţiri de proiect faţă de unitatea de referinţă – Unitatea 2, care au ca scop atingerea performanţei în domeniul securităţii nucleare şi a fezabilităţii economice”, potrivit datelor transmise de producătorul de electricitate Nuclearelectrica, la solicitarea Agenţiei NewsIn.
Totodată, reprezentanţii Nuclearelectrica spun că investitorii rămaşi în proiect, Enel şi ArcelorMittal, şi-au exprimat încrederea şi determinarea de a continua proiectul alături de statul român.
De asemenea, oficialii companiei de stat precizează că accidentul nuclear din Japonia nu va influenţa planurile României din sectorul nuclear şi că ţara noastră va continua proiectele din domeniu, iar energia nucleară rămâne în continuare o soluţie la nivel local şi global.
„Nuclearelectrica funcţionează pe bază de strategii pe cinci ani, care au în vedere atât continuarea investiţiei de la Unităţile 3 şi 4, cât şi realizarea lucrărilor adiacente proiectului, în cooperare cu autorităţile competente în domeniu. […] Nu se pune problema influenţării planurilor de construire a reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă. Energia nucleară rămâne în continuare o soluţie, şi nu o problemă în asigurarea necesarului de energie atât la nivel local, cât şi la nivel global”, subliniază reprezentanţii Nuclearelectrica.
Nuclearelectrica a cumpărat recent, cu 4 milioane euro, acţiunile pe care societăţile RWE, Iberdrola şi GDF Suez le deţineau (24,5% acţiuni cumulat) în societatea de proiect EnergoNuclear, care urmează să construiască reactoarele nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă.
În prezent, România are două unităţi nucleare la centrala de la Cernavodă, fiecare cu o putere instalată de câte 720 MW, centrală aflată în administrarea companiei de stat Nuclearelectrica, al doilea producător de electricitate din ţară. Potrivit Strategiei Energetice a României, centrala din Cernavodă urma să aibă alte două reactoare nucleare, cu o putere instalată asemănătoare, proiectul fiind estimat la peste 4 miliarde euro.
EnergoNuclear SA a fost înfiinţată în anul 2009, prin promovarea unei structuri de acţionariat în care Nuclearelectrica urma sa deţină o cotă de participare de 51% din capitalul social, ceilalţi investitori în proiect detinând participaţii după cum urmează: RWE, GDF Suez, ENEL şi CEZ câte 9,15%, iar ArcelorMittal şi Iberdrola câte 6,2%.
Unul din cei şase investitori iniţiali din cadrul EnergoNuclear, actionarul CEZ, îşi exprimase intenţia (prin notificarea transmisă pe 9 septembrie 2010) de a se retrage din proiect. La 19 ianuarie 2011, încă trei investitori – GDF Suez, Iberdrola şi RWE Power România – au notificat celorlalţi acţionari ai EnergoNuclear intenţia lor de a părăsi proiectul.
Acordul de Investiţii a fost semnat de acţionari în luna decembrie 2008 şi a angajat un buget de 30 milioane euro, destinat susţinerii activităţilor şi lucrărilor pre-proiect pentru o perioadă de 18 luni de la înfiinţarea societăţii.