Orieta Hulea, biolog și director WWF România, a explicat ce efect ar putea avea adâncirea canalului Bâstroie asupra vieții din Delta Dunării. Se anunță o potențială catastrofă naturală.
Context. Ministerul ucrainean al Infrastructurii a anunțat că adâncimea Canalului Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 m, „o mare oportunitate pentru capacitatea fluvială a Dunării”, deşi Ambasada Ucrainei la Bucureşti a susţinut că este vorba doar despre lucrări de întreţinere a căii navigabile.
„Avem nevoie de mai multe date, să știm ce înseamnă de fapt această dragare, dacă este o dragare de întreținere sau se intenționează să se ajungă la adâncimi mai mari ale canalului.
Canalul Bâstroe și brațul Chilia preiau o parte semnificativă din debitele Dunării, deci se pune problema cum dragarea va afecta zona din perspectiva distribuției debitelor. Când au început lucrările pe Bâstroe, în urmă cu peste 8 ani, s-a pus în discuție cum afectează aceste adânciri nivelul pânzei de apă freatică, că s-ar putea duce mai jos și atunci nu ar exista apă suficientă pentru habitatele din vecinătate.
Deci primul impact ar fi din perspectiva redistribuirii debitelor. Dunărea se ramifică în 3 brațe la intrarea în Deltă: Chilia, Sulina și Sf. Gheorghe, brațul Chilia preluând cea mai mare parte din debite. Apoi, brațul Bâstroe este o ramificație a brațului Chilia, în delta ucraineană, delta ucraineană fiind cea mai nouă parte a deltei și cea mai dinamică, cu depuneri de sedimente și cea mai activă din acest punct de vedere.
Pădurea Letea ar putea avea de suferit
Trebuie făcute modelări și văzut ce înseamnă această redistribuire a debitelor din punctul de vedere al pânzei freatice în anumite zone, cum ar fi zona Letea, o zonă cu protecție integrală, o zonă de patrimoniu și unde arborii de acolo depind de un anumit nivel al pânzei freatice, pentru că o adâncire a canalului poate determina scăderea nivelului de apă din pânza freatică. Dar pentru a proba acest lucru trebuie făcute modelări și avem nevoie de date din teren, care este adâncimea la care se dorește să se ajungă, pentru a vedea exact impactul.
Apoi trebuie să spunem că există o rată foarte mare de colmatare, pentru că există o cantitate foarte mare de sedimente care se duce pe Chilia și apoi și pe Bâstroe. Deci efectul acestor lucrări de dragare nu va fi pe termen lung pentru a menține o adâncime pentru a asigura un canal navigabil. Aceste lucrări trebuie efectuate în permanență.
Local, pe canalul Bâstroe sau în zonele unde se draghează, depunerea materialului dragat pe maluri poate perturba anumite colonii de păsări care cuibăresc acolo sau alte habitate care sunt afectate de depunerea locală a acestor materiale dragate.
Și mai este un aspect foarte important, migrația sturionilor, care intră prin canalul Bâstroe și apoi prin Chilia în Dunăre. Rutele de migrație pot fi afectate de aceste lucrări și de intervențiile locale. O modificare artificială a fundului Dunării și prezența umană acolo pot afecta migrarea sturionilor și zonele de reproducere și pot afecta populația de sturioni”, a declarat Orieta Hulea, pentru Hotnews.
De ce ne afectează aceste lucrări chiar dacă nu se fac pe teritoriul țării noastre?
„Pentru că delta este un complex de ecosisteme care nu țin cont de granițele administrative. Are o anumită dinamică și atunci, în special în zona asta de graniță, lucrurile trebuie transparent făcute și evaluate toate posibilele riscuri. Atunci când acționăm într-un ecosistem atât de complex, într-o zonă, e de așteptat ca impactul să se vadă și în alte zone”, a mai spus biologul, potrivit aceleași surse.