Guvernul pare a își dori cu orice preț să își treacă în palmares proiectul autostrăzii Ploiești – Brașov în pofida oricăror riscuri pentru echilibrele bugetare viitoare și a unor posibile acuze de corupție.
Aceasta deoarece în România există practica de a lua la puricat, după schimbarea partidului aflat la guvernare, a proiectele și contractele semnate de adversarii politici, după cum s-a întâmplat în 2005 cu Bechtel, contractele EADS etc.
Cum se poate explica că în condițiile în care România va beneficia cu începere peste doar trei ani, după 2021, de 27,2 miliarde euro pentru politica de coeziune, Guvernul ține morțiș să dea contractul autostrăzii, la pachet cu tarifarea sectorului deja construit București-Ploiești, unor companii ce au în spate bănci purtătoare de dobânzi substanțiale? Pentru a explica inexplicabilul Comisia Națională de Prognoză a venit cu un document plin de greșeli gramaticale, erori de exprimare, calcule sumare și supoziții largi prin care pretinde că stabilește acum ce costuri și venituri aduce un proiect ce se întinde pe cel puțin 30 de ani. Se pretinde că varianta Parteneriat Public Privat (PPP) de proiect este mai ieftină decât cea cu bani de la buget cu 118 milioane euro, după ce se bagă în socoteală poluarea de pe Valea Prahovei, decesele rutiere etc.
Finanțarea cu bani gratuiți de la UE a autostrăzii este exclusă căci, nu-i așa, suntem prea incompetenți chiar să ne gândim că aceasta s-ar putea întâmpla, darămite să o și realizăm. Proiectul PPP este gândit să se întindă pe 50 de ani împărțit în două etape. A doua etapă a proiectului „precede” prima etapă – ni se spune și tot studiul de fundamentare este la fel de riguros.
Companiile candidate au la dispoziție doar o lună pentru a își prezenta oferta și acesta este un alt indiciu al seriozității dovedite în abordarea proiectului.