Şeful Casei Albe a subliniat că legea privind ridicarea plafonului de îndatorare este un prim pas important pentru a asigura că Statele Unite trăiesc prin mijloace proprii, dar a spus că pentru refacerea economiei americane este nevoie de mai mult.
Într-o alocuţiune rostită în Grădina Trandafirilor, după ce Senatul a aprobat cu 74 de voturi la 26 – un vot covârşitor – ridicarea plafonului de îndatorare, preşedintele Obama a arătat că se aşteaptă la o reformă fiscală, care să fie propusă de noua comisie bipartizană înfiinţată prin noua lege. Totodată, pentru o mai mare reducere a deficitului, este nevoie de o „abordare echilibrată”, în care cei bogaţi să plătească impozite mai mari, a arătat preşedintele.
El a atras atenţia că incertitudinea iscată de dezbaterile aprinse pe marginea ridicării plafonului de îndatorare au fost un impediment pentru afaceri, dar a menţionat şi evenimente neprevăzute, cum a fost cutremurul din Japonia, care au încetinit revenirea economiei americane.
Obama a cerut Congresului să voteze cât mai repede toate textele de lege referitoare la comerţ, în prezent sunt împotmolite în legislativ, şi a spus, de asemenea, că vrea ca ajutorul de şomaj să fie extins.
Compromisul votat luni în Camera Reprezentanţilor şi marţi în Senat pentru ridicarea plafonului de îndatorare este rezultatul unei dezbateri lungi şi substanţiale, care permite evitarea unui dezastru economic făcut de mâna omului, a spus Obama. El le-a mulţumit cetăţenilor că au pus presiune pe politicieni pentru a vota în cele din urmă textul ce îndepărtează de SUA perspectiva intrării în incapacitate de plată.
Obama va promulga legea pentru ridicarea plafonului de îndatorare în cadrul unei ceremonii cu uşile închise, marţi după-amiază.
Limita plafonului de îndatorare – 14.300 de miliarde de dolari – urma să fie atinsă de SUA marţi la miezul nopţii. În lipsa ridicării acestui plafon, SUA intrau în incapacitate de plată şi probabil ajungeau din nou la recesiune, ceea ce ar fi avut consecinţe catastrofale la nivel mondial.
Prima parte a acordului votat marţi prevede tăieri în cheltuielile bugetare de aproape 1.000 de miliarde de dolari în următorii zece ani, dar o comisie specială a Legislativului va examina ce alte noi reduceri bugetare s-ar putea face. Republicanii se tem de noi reduceri în bugetul apărării, în timp ce democraţii nu văd cu ochi buni reduceri în sectorul social şi medical.
Deocamdată, punctele-cheie ale acordului sunt următoarele:
– O creştere a limitei de îndatorare, în mai mulţi paşi, întâi cu o tranşă de 400 de miliarde de dolari, care va intra în vigoare imediat. O altă creştere, de 500 de miliarde de dolari, ar putea intra în vigoare de la toamnă, dacă o aprobă Congresul.
– O a treia creştere, de 1.500 de miliarde de dolari – care ar trebui să fie suficientă pentru anul viitor – ar putea fi avută în vedere după intrarea în vigoare a unor noi măsuri de austeritate.
– Reduceri de cheltuieli în valoare de 900 de miliarde de dolari vor avea loc în următorii ani în special în programele pentru educaţie, locuinţe şi transport. Aceste reduceri ar putea aduce programele respective la nivelul din urmă cu câţiva ani. Apărarea va pierde 350 de miliarde de dolari.
– O nouă comisie legislativă bipartizană, formată din 12 membri, va recomanda viitoarele reduceri de cheltuieli, ţinta fiind o economisire a 1.500 de miliarde de dolari. Dacă nu se atinge această ţintă, pentru diferenţa care rămâne se vor face reduceri automate de cheltuieli, de la 1 ianuarie 2013 – jumătate din programele de apărare, restul din celelalte programe, cu excepţia asigurărilor sociale, Medicaid, asigurările de şomaj, pensiile. Tăierile din programul Medicare vor fi limitate.
– O revizire a codului fiscal ar putea fi o parte a soluţiei viitoare de reducere a deficitului.