Antreprenorul Octavian Bădescu, proprietar al companiei de consultanță imobiliară a Freedom Group, a lansat proiectul social digital „Banca de Minute” (www.bancademinute.ro), demersul său vizând inclusiv o adresabilitate internațională (www.minutesbank.com).
Acesta constă într-un site care contorizeaza practic permanent timpul petrecut pe Pământ al celor care își creează un cont, funcționalitățile acestuia permițând însă totodată utilizatorilor să își transfere cifre între ei, reprezentând unități egale de timp – minute.
Pentru a afla mai multe, antreprenorul Octavian Bădescu a oferit în exclusivitate un interviu redacției Money.ro.
Reporter: Cum v-ați gândit să lansați acest proiect? Care a fost punctul de plecare?
Octavian Bădescu: Ca în mai toate inovațiile, în toate domeniile, la bază stă o frustrare, din frustrare (în sens bun) se naște progresul. Antreprenorul nu este cel care – așa cum probabil că îl vede statul – “își investește banii, creează locuri de munca și plătește taxe”, ci cel care – așa cum îl definesc eu – “identifică o nevoie nesatisfăcută în societate, așeaza împreună într-un mod creativ factori de producție și își asumă riscuri, pentru a obține satisfacții”.
Faptul că, prin actuala formă de generare monetară fară acoperire și de distribuție arbitrară, puterea de cumpărare a banilor, a economiilor noastre este permanent scăzută, precum și faptul că cei apropiați de “robinetul” cu bani se îmbogățesc pe seama celorlalți, iar aceste fenomene continua să existe în secolul 21, este extrem de deranjant, ca să folosesc un eufemism. Deci există o imperioasă nevoie de “dreptate”.
Fiind economist, antreprenor și preocupat de evoluția societății, având și ceva timp la dispoziție și fiind și în această perioadă de (teoretic) mijloc al vieții – toate acestea au constituit factori favorizanți pentru a întreprinde acest demers, anticipat dealtfel și de cărțile pe care le-am publicat în ultimii doi ani – “Pentru o Românie de Aur” și “Timpul – Resursă și Moneda”.
Reporter: Cui se adresează? Care este portretul persoanei care se va alătura acestei comunități?
Octavian Bădescu: Personal cred că toți oamenii ar avea toate motivele să o facă, însă acesta nu reprezintă vreo obsesie a noastră, fiecare o poate face oricând, dacă va înțelege rațiunile (explicate pe larg în platformă) și va considera util.
Proiectul este unul social, am pus la dispoziție cu propriile resurse un instrument pentru care utilizatorii nu trebuie să achite vreun leu. Intenționăm să mai dezvoltam în el și o “piață” incipientă, în care să facilitam tranzacționarea cu ajutorul MC. Nu avem vreo treabă cu leii, cu euro sau cu dolarii, nu “vindem” MC pe bani fiat, nu luăm comisioane pentru tranzacții, acestea realizându-se chiar instant. Mai mult de atât nu e cazul să facem, efortul financiar, contribuția socială gratuită ar fi mult prea mare, mai ales pentru a fi susținută de o singură persoană.
Oferim oamenilor și posibilitatea de a dona bani fiat – dacă o vor face, vom accelera, dacă nu, nu. Oamenii trebuie să înțeleagă că ceea ce li se întâmplă negativ din partea politicului reprezintă și un “cost al neimplicării” și că dacă vor să schimbe o stare păgubitoare de lucruri, trebuie să aloce și resurse. Dar rămâne la latitudinea fiecăruia, noi facem ceea ce putem cu resursele avute la dispoziție și vedem ce iese.
Așa că vom lăsa proiectul să se dezvolte natural, organic și probabil că evoluția lucrurilor în societate ar putea genera și accelerări la anumite momente. Sau nu. Vom vedea. Nu vrem să “bagăm pe gât” nimănui nimic, ci cel puțin să “aruncăm o mănușa”, să provocăm, să facem educație economică autentică și să oferim și o posibilă “supapă” la presiunea asupritoare, în creștere, în fața atacurilor la proprietate și libertate din partea a ceea ce, generic, numim “stat”.
Reporter: Aveți o proiecție a gradului de acceptare a acestei comunități și adoptare a ”monedei”, atât în România cât și în întreaga lume?
Octavian Bădescu: Deocamdată am constatat că am depășit 200 de utilizatori în primele săptămâni de la lansare, cu o minimă mediatizare.
Am constatat, de asemenea, că unii au început să folosească “minutul convertibil” ca mijloc de schimb, ca monedă.
În egală măsură, am observat că unii utilizatori cumpără MC de la alți utilizatori, plătind cu lei – prin urmare, avem practic și un “curs de schimb” format natural, neoficial, liber.
Nu avem obiective pure de “business”. Însă personal cred că, dacă ajungem la un număr de utilizatori cu 5 cifre, deja vom vorbi despre un fenomen, iar dacă ajungem la 6 cifre, deja am vorbi despre o masă critică generatoare de schimbare sistemică. Pentru o relevanță internațională, cred ne va trebui un număr cu 7 cifre. Dar mai întăi să ajungem la 4, deocamdată suntem la 3.
Însă “e un început în tot sfârșitul”, cum se spunea la Europa Liberă în 18 decembrie 1989. Sperăm ca această expresie a lui N.C. Munteanu, care a făcut istorie, să se potrivească și pentru actualul sistem monetar “perfectibil”, bazat pe un cvasi-monopol, pe moneda discreționară și pe rezerve fracționare, iar începutul poate că va fi făcut cu Banca de Minute…
Reporter: Spuneți că această ”monedă” nu poate să o vândă nimeni, pentru că este omul este generatorul acesteia. Dar ca generator individual, omul poate vinde ”moneda” către al om?
Octavian Bădescu: Desigur. Au și început să o facă, activele se tranzacționează, MC se “vinde” și atunci când se primește în schimb un aragaz, o oră de consultanță sau 100 de lei. Însă generarea, apariția monedei, introducerea în economie, aceasta nu se poate face prin “vânzare”, MC nefiind nimic altceva decât reprezentarea timpului petrecut pe Pământ de către cel care își crează cont. Doar prin crearea de cont apare această cifră, care ilustrează numărul de minute petrecute pe Pământ de către respectivul om și premisa reprezentării monetare. E bine că timpul este o resursă finită la nivel individual și echitabil distribuită – ideal pentru un rol de instrument de schimb.
Tot omul este cel care poate da o reprezentare monetară cifrei respective, în cazul în care se vă angaja în schimburi economice, adică dacă va accepta să plătească sau să fie plătit, parțial sau total, pentru resursele oferite, utilizând respectivul sold și contul său, timpul său, pentru că acesta îi aparține exclusiv și ar fi cazul să conștientizeze acest aspect.
Banca de Minute nu creează monedă, ci utilizatorul o face. Timpul este etalonul, masa monetară e suma numărului de minute petrecute pe Pământ de către utilizatori, iar “acoperirea” acesteia constă în totalitatea resurselor deținute de către respectivii, inclusiv monedele lor “fiat”, care reprezintă o recompensă neconsumată a utilității trecute. Reprezintă practic inclusiv dreptul fiecărui om de a utiliza o cotă proporțională din resursele naturale brute, lăsate de Dumnezeu oamenilor în folosință gratuită, în limita duratei vieții lor.
Reporter: În continuarea acestei idei, ar putea deveni cineva, o persoană sau mai multe, deținător al unor cantități remarcabile de ”monede”, luate de la membrii comunității? De ce ar face asta?
Octavian Bădescu: Ar putea, teoretic, însă – datorită distribuției echitabile, graduale și în același timp tuturor, de masă monetară – șansele pentru polarizare sunt semnificativ mai reduse în raport cu cele date de actualul sistem practicat la nivel mondial (pe care l-aș numi “fraudulos”) de multiplicare și distribuție a masei monetare, o adevărată falsificare legalizată a banilor, așa cum o califică de altfel mulți economiști de prestigiu (Mises, Rothbard, Hulsmann samd), printre care și academicianul român Anghel Rugină.
Ca exemplu, fiecare om care ajunge la 95 de ani, indiferent de momentul la care și-a făcut cont, va genera în sistem un număr de cca 50.000.000 MC (minute convertibile). Însă dacă, pe parcursul vieții sale, cineva va fi extrem de util altor oameni și totodată nu va folosi decât în mică măsură resursele altor oameni, acela va avea în cont la 95 de ani un număr de MC semnificativ mai mare comparativ cu cel care a folosit resursele (inclusiv de timp ale) altora și nu și-a folosit timpul în beneficiul semenilor sau care nu a prestat activități valorizate de “piață”.
Însă aceasta însemnă cu adevărat “echitate”, “justiție socială” și “economie echilibrată”, nu ceea ce se prefac că întreprind mai toți politicieni zilelor noastre și grupurile de interese care îi susțin.
Reporter: V-ați gândit că ”moneda” ar putea avea la un moment dat o valoare reală, cuantificabilă? Acesta ar putea fi un pas înainte în dezvoltarea proiectului?
Octavian Bădescu: Și acum are. Dacă ne referim la un raport între RON și MC, deja s-au efectuat schimburi la un curs aproximativ de 1 RON pentru 10.000 MC. Asta înseamnă un anumit echivalent în lei al masei monetare generate până acum, vorbim de cca 300.000 RON. În măsura în care numărul de utilizatori și de tranzacții între utilizatori va crește, valoarea MC foarte probabil că va crește și ea, odată cu valoarea proiectului.
Mai mult decât atât, în ultimii 20 de ani masa monetară a fost multiplicată cu un multiplu de 6. În ultimii 4 ani a fost crescută cu 50%. Cum poate ține pasul evoluția volumului de bunuri și servicii cu o astfel de creștere? Masa monetară de MC crește natural mult mai lent și crește în același timp pentru fiecare. E o mare deosebire. Aprecierea valorii ar trebui să vină și din aceste diferențe.
Ipotetic, dacă toți românii ar folosi exclusiv MC ca mijloc de schimb în tranzacțiile dintre ei, masa monetară (predictibila) din economie ar fi echivalentul tuturor resurselor lor, resurse deținute de către utilizatori.
Practic, oricum vorbim despre o acoperire integrală a masei monetare de MC, așa cum este și normal să fie.
Reporter: Când ar putea fi acest moment? Ce condiții ar trebui îndeplinite întâi?
Octavian Bădescu: Din moment ce un om a vândut deja două covoare din casă primind în schimb 1.000.000 MC, iar un altul își vinde cărțile sau serviciile (inclusiv) contra MC, înseamnă că există valoare, cel puțin pentru acești oameni și pentru toți cei care schimbă ceva, una dintre părți cedând sau obținând MC.
La nivel fundamental, banii sunt o marfă, iar unele mărfuri pot îndeplini rol de monedă. De-a lungul istoriei au fost folosite pe post de monedă și scoicile și sarea și aurul și altele. Eu cred că și timpul este o marfă (cea mai valoroasă) și că poate avea calități de monedă, într-o arhitecturare corectă din perspectivă economică. MC este reprezentarea unei cantități măsurabile dintr-o resursă echitabil distribuită, rară, care actualmente se multiplică cu o rată de numai cca 2,8% anual, timp în care apar noi bunuri, servicii, dispar resurse, se uzează altele, existând o dinamică continuă a resurselor. Daca productivitatea va crește cu o viteză mai mare, vom avea o putere de cumpărare în creștere, dacă va scădea, nivelul general al prețurilor va crește. E normal să se întâmple astfel.
Din păcate, în rândul populației există – deloc întâmplător – un mare deficit de cultură economică, de înțelegere a banilor, a naturii și a rolului lor, cu toate că fiecare dintre noi îi utilizăm zilnic. Interesul beneficiarilor nu e iluminarea victimelor. Din această perpectivă, proiectul Băncii de Minute are și un rol educațional, minutul convertibil (MC) fiind nu doar o “monedă complementară / alternativă”, cum ar putea fi ea încadrată în spiritul unei directive europene existente, ci și un instrument al unui “joc” educativ, menit a crește gradul de conștientizare al oamenilor cu privire la una dintre marile nedreptăți ale lumii de azi – “furtul de timp” (resursă finită și neregenerabilă) practicat de către guvernanți și încă tolerat de către cei prejudiciați, adică de majoritate.
Oamenii pun neplăcerile actuale din zona economică personală în seama capitalismului, însă atât timp cât ne bazăm pe o “pseudo-monedă”, nu putem vorbi decât despre un “pseudo-capitalism”. Așa cum în trecut aveam doar un “pseudo-socialism”, socialismul lui Marx din “Capitalul” fiind bazat pe moneda reală, diferea de capitalism doar forma de proprietate asupra mijloacelor de producție și forma de piață rezultată.
Ne propunem cu toții să avem o economie sănătoasă și echilibrată, dar să nu uitam că banii reprezintă sângele care irigă sistemul economic și atât timp cât sângele este bolnav, întreg organismul (social) suferă și poate chiar colapsa.
Dacă vrem să ne oprim din acest “drum către servitute” (cum îl numea Hayek), către hiperinflație și dictatură (cum anticipa Keynes), nu vom putea evita să ne aplecăm atenția și să și intervenim asupra cancerului reprezentat de actuala formă a sistemului monetar-bancar. În acest demers, consider că și “Banca de Minute” ar putea constitui un element de referință, inclusiv pentru o abordare practică complementară în plan monetar, bazată tot pe piață și care poate că ar putea pune – dintr-o anume perspectivă – România în avangarda lumii.
Despre Octavian Bădescu, antreprenorul care a creat conceptul de ”minut convertibil” și ”Banca de Minute”
Octavian Bădescu este un economist în vârstă de 48 de ani, cu peste 20 de ani de experiență managerială și antreprenorială și cu o prezență relativ semnificativă în spațiul public.
Antreprenor în sectorul serviciilor și investitor, cu preponderență în domeniul imobiliar, fost proprietar de franciză RE/MAX, Octavian Bădescu este – începând cu anul 2017 – International REALTOR și totodată proprietar al firmelor de consultanță (în special imobiliară) si servicii suport ce operează sub brandul Freedom Group.
De-a lungul timpului (2002-2022), Octavian Bădescu a fost implicat ca fondator și manager în cateva proiecte antreprenoriale în domenii precum cele de curierat, cercetare de piață, marketing direct, online si imobiliare, cele mai relevante fiind însă Sameday Courier (care a fost – printre altele – și prima firmă de curierat listată la BVB) și Retailplus Eastern Europe – companii achiziționate de către compania proprietară a eMAG, respectiv de către o companie aparținând grupului Nielsen.
Este autor al cărților “Pentru o Românie de Aur” (2022) – în care – plecând de la și dezvoltând anumite idei ale savantului roman acad. ec. Anghel Rugină – prezintă bazele principiale ale unui program de guvernare comunitară la orice nivel, punctând importanța subsidiarității, disciplinei bugetare, competiției și pieței libere, toate centrate în jurul unei monede reale, cu acoperire și “Timpul – Resursă și Monedă” (2023) – în care dezvoltă chestiunea componentei monetare a unei guvernări, accentuându-i importanța decisivă. Lucrarea prezintă, totodată, o alternativă practică și modernă la actuala formă a sistemului monetar, o inovație disruptivă bazată pe crearea unei monede corect arhitecturată din perspectiva economică, cu acoperire in resurse si raportata la “timp”, în jurul căreia se și poate (re)construi instituțional (fără riscuri) un sistem de guvernământ comunitar etic, la nivel local și/sau central.
