În perspectiva deciziei ce ar urma să fie luată la Bruxelles în 22 septembrie cu privire la aderarea României şi Bulgariei la Schengen, ministrul olandez al imigraţiei, Gerd Leers, consideră că cele două ţări nu vor putea păzi frontierele externe ale UE.
În şedinţa de guvern de vineri a guvernului de la Haga, ministrul olandez al imigraţiei, Gerd Leers, a spus că, în clipa de faţă, Olanda nu consideră că România şi Bulgaria pot asigura securitatea frontierelor externe ale UE.
Acelaşi ministru spunea joi în Parlamentul olandez că, la nevoie, va utiliza chiar şi un drept de veto la Bruxelles privind extinderea Schengen.
La 22 septembrie, miniştrii de interne ai UE urmează să discute extinderea spaţiului Schengen. Pentru o decizie pozitivă, e nevoie însă de unanimitate. În absenţa ei, decizia extinderii va fi amânată.
Surse diplomatice au declarat pentru RFI că Olanda nu este singura care se opune, Finlanda urmând să facă acelaşi lucru la reuniunea de săptămâna viitoare.
România şi Bulgaria sperau ca la reuniunea din 22 septembrie să fie luată o decizie privind o aderare în două etape: prima etapă, în acest an, cu intrarea în Schengen a frontierelor aeriene şi maritime; a doua, anul viitor, cu frontierele terestre.
În ultimele luni, România şi Bulgaria reuşiseră, cu ajutorul presedinţiei poloneze a UE , să schimbe poziţia intransigentă a altor ţări ca Franţa şi Germania, care legau aderarea la Schengen de problema corupţiei. Franţa şi Germania au lucrat în ultimele luni împreună cu România la documentul care prevedea aderarea în două etape.
Coaliţia de guvernare olandeză se bazează pe un acord care stipulează, între altele, că România şi Bulgaria nu vor adera la spaţiul Schengen înainte de a fi realizat progrese „durabile şi ireversibile” în lupta împotriva corupţiei.
România şi Bulgaria şi-au încheiat pregătirea tehnică pentru a adera la Spaţiul Schengen, fapt confirmat de rapoartele făcute pe teren în 2010 şi 2011 de experţii comunitari.