O sumă considerabilă dacă ținem cont de faptul că numai reîntregirea salariilor bugetarilor și restituirea contribuțiilor la sănătate pentru pensionari presupune un efort bugetar de 400 de milioane de euro. Iar Bogdan Chirițoiu, omul care conduce de doi ani Consiliul Concurenței, spune că nu se oprește aici. Recent, CC a început și alte investigații de anvergură în sectoare sensibile ale economiei, cum ar fi contractele dintre Hidroelectrica și „băieții deștepți“ sau licitațiile câștigate de „regii asfaltului“. Ce șanse are instituția să facă lumină în aceste mega‑afaceri?
MONEY Magazine: 205 milioane de euro este o sumă foarte mare chiar și pentru bugetul României. Ce șanse sunt ca amenda acordată companiilor petroliere să fie încasată de statul român anul acesta?
Bogdan Chirițoiu: Anul acesta se împlinesc 15 ani de la înființarea instituției Consiliului Concurenței. Pot spune că în ultimii doi ani am dat amenzi duble comparativ cu cât s‑a dat din 1997 până în 2010, la sfârșit. Amenzi atât de mari ca cea din sectorul de petrol nu vor mai fi, poate doar în sectorul bancar. Referitor la stadiul plății, deocamdată ne judecăm pentru că ei (companiile amendate – n.r.) au cerut în instanță suspendarea plății până când se judecă pe fond cauza. Ori, până acum instanța le‑a respins solicitările. Justiția s‑a mișcat repede, adică în două luni aproape am reușit să trecem de Curtea de Apel, unde suntem la faza în care am câștigat șase procese din șapte. Eu sper să le câștigăm pe toate, ceea ce înseamnă că sunt șanse foarte mari ca statul român să încaseze anul acesta circa 200 de milioane de euro.
Ce investigații noi mai aveți?
Investigăm de exemplu o posibilă licitație trucată la Romgaz și Transgaz. Sunt niște relații de afaceri „incestuase“ acolo, niște firme înființate de foști angajați, furnizori care par că și‑au împărțit lucrările. Acesta este un caz important dar și dificil din punct de vedere procedural, mai ales că este implicat și Parchetul. Este implicat Parchetul pentru că există și suspiciuni de corupție. Consiliul Concurenței nu a mai lucrat niciodată împreună cu Parchetul și acum vreau să dezvolt un mod prin care să putem lucra cu ei, pentru că Parchetul are mijloace de investigație pe care noi nu le avem. Noi nu putem face urmărirea persoanelor, nu înregistrăm telefoane, noi ne uităm doar în e‑mailurile firmelor. Este foarte importantă relația interinstituțională. Din câte știu, și informațiile de la serviciile secrete pot fi desecretizate numai prin Pachet. Contează ca instituțiile statului român să învețe să lucreze între ele. De exemplu, noi lucrăm bine cu ANCOM, reglementatorul din telecomunicații. Ceea ce nu pot să spun despre alți reglementatori. Mi‑aș dori de exemplu să ajungem să lucrăm la fel de bine și cu ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei – n.r.).
Recent, ați început o investigație și în zona așa‑numiților „băieți deștepți“, acele companii care cumpără energie ieftină de la Hidroelectrica. Ne puteți da detalii despre aceste investigații?
Da, aici sunt două investigații. Una este a noastră, a Consiliului Concurenței, și una este a Comisiei Europene (CE), care suspectează că aceste contracte reprezintă o formă de ajutor de stat. Dacă avem dovezi de încălcare a legii o să‑i amendăm, atât pe așa numiții „băieți deștepți“, cât și compania Hidroelectrica. Este vorba de un contract între două părți și dacă contractul acela nu este în regulă este vina ambelor părți. Consiliul Concurenței analizează durata și volumele contractelor și suspectează că aceste contracte blochează o mare cantitate de energie, ceea ce împiedică buna funcționare a pieței. De cealaltă parte, Comisia Europeană analizează nivelul prețurilor la care s‑au încheiat aceste contracte. Dacă CE va ajunge la concluzia că prețul a fost prea mic, va considera că a fost vorba de ajutor de stat și va obliga aceste companii să returneze banii statului român.
Tot de curând, CC a început investigația într‑un alt sector de mare interes, cel al construcției de drumuri și autostrăzi. Cu alte cuvinte, îi aveți în vizor și pe „regii asfaltului“.
La construcția de drumuri tot strângem date și analizăm contracte de vreun an și ceva și acum încep să apară și rezultatele. Este o zonă pe care îmi doream de mult să intrăm pentru că și în alte țări s‑au găsit nereguli, inclusiv în țări față de care eu am un respect deosebit cum sunt Marea Britanie și Olanda. Ei au găsi probleme pe zona aceasta și dacă țări europene unde există o etică de afaceri și instituții funcționale au găsit nereguli, cred că sunt șanse destul de mari să găsim și noi în România. Acesta este motivul pentru care am început să strângem date. Nu am avut sesizări de la nici o companie și nici de la Parchet, aceste investigații le‑am făcut din proprie inițiativă. Suspectăm că aceste firme și‑au împărțit lucrările, că s‑au înțeles, deci este vorba tot de licitații trucate.
Se pare că în ultima perioadă v‑ați orientat mai mult către zona aceasta a companiilor de stat. E corect?
E adevărat, a fost o inițiativă a mea când am venit aici să creez o direcție de licitații trucate. De doi ani avem o direcție de licitații trucate în instituție, care are în jur de zece oameni. Și avem și o directoare care este mai bătăioasă și începe să se afirme.
Ce alte lucruri mai doriți să faceți în cei doi ani de mandat la CC?
Recunosc că mă preocupă mult zona de reglementare. Mi se pare mai corect ca instituția să ajungă să poată evalua cât de bine funcționează piețele din România și să recomande soluții autorităților de reglementare pentru ca aceste piețe să funcționeze mai bine. Nu e mare lucru să acorzi o amendă unei companii sau alteia, trebuie să răspunzi la întrebarea: „per ansamblu, în acest sector al economiei merg lucrurile cum trebuie sau nu?“. Am făcut destul de multe progrese pe piața de farma și de telecom, dar sunt convins că ar fi mult mai multe de făcut în sectorul financiar. În zona aceasta, consider că cel mai mare succes al nostru, ca instituție, a fost eliminarea comisionului de rambursare anticipată la credite. Pentru acest lucru, instituția a fost dată în judecată, încă ne mai judecăm la Luxemburg. Dar sunt convins că am putea face mai multe în sectorul financiar‑bancar și pe asigurări: la pensii private, asigurări, unit link‑uri, sunt o serie de produse care sunt destul de sofisticate.
Aveți și oameni suficient de pregătiți să facă toate aceste lucruri?
Aici vreau să întăresc capacitatea instituției. Deocamdată, echipa de la bănci am mutat‑o la nou‑creata unitate de carteluri, pe care am înființat‑o recent la sfatul Băncii Mondiale. Era nevoie de așa ceva pentru că în zona de carteluri Consiliul Concurenței nu are multe investigații. Avem mai multe cazuri pe verticală, înțelegeri între furnizori‑distribuitori, decât pe orizontală, înțelegeri între companii concurente. Dar vom face angajări, mai ales că de trei ani vrem să facem o unitate de economiști în instituție, iar în septembrie o să scoatem trei posturi la concurs. Ținta mea ar fi să aduc oameni cu doctorat în economie din străinătate.
Schimbarea recentă a Guvernului afectează în vreun fel funcționarea Consiliului Concurenței?
Schimbările sunt inevitabile și va trebui să dezvoltăm relații de lucru cu noile ministere. Tradițional, CC colaborează mult cu Ministerul Transporturilor, cu Ministerul Economiei și cu Finanțele, care ne cer opinia dacă anumite cheltuieli sunt ajutor de stat sau nu.
Dar, deja am văzut atâtea schimbări de miniștri că am început să mă obișnuiesc. În cei doi ani de când conduc CC am trecut deja prin trei prim miniștri, dacă îl includ și pe domnul Cătălin Predoiu, vreo patru miniștri de finanțe, trei la Economie, patru la Comunicații. Partea bună este că instituția este relativ independentă din punct de vedere politic. CC nu e o instituție politică, este o instituție tehnică, iar conducerea este numită de președintele țării la propunerea guvernului. În plus, suntem și un pic «bruxelles‑izați» pentru că sunt mulți angajați care au făcut stagii la Bruxelles, la Comisia Europeană. Un alt avantaj este că instituția este foarte stabilă. Aici o singură dată în 15 ani a fost schimbată conducerea. Directorii sunt veșnici, nu ai problema asta că la doi‑trei ani ești schimbat din funcție și tocmai de aceea există o expertiză care funcționează și oamenii nu se schimbă după cum bate vântul.