Intrat in istorie ca primul presedinte de culoare al SUA, Barack Obama a mostenit o serie de probleme interne si internationale, de o amploare inedita, pentru solutionarea carora este asteptat sa vina cu masuri ferme. Barack Obama a anuntat, in prima sa conferinta de presa de la alegere, ca prima sa masura ca presedinte va fi implementarea unui nou plan de relansare economica. “Imediat dupa ce preiau functia de presedinte, voi ataca frontal aceasta criza economica, luand toate masurile necesare pentru diminuarea crizei creditului, ajutarea familiilor muncitorilor si restabilirea cresterii si prosperitatii. Avem nevoie de un plan de salvare pentru clasa de mijloc”, a spus Obama. Acesta a subliniat ca 1,2 milioane de slujbe s-au pierdut anul acesta si ca exista peste zece milioane de someri. “O alta urgenta este extinderea ajutorului de somaj pentru cei care nu-si pot gasi de lucru in aceasta economie slabita. (…) Un plan de relansare fiscala care sa ajute economia sa porneasca din nou este necesar de mult timp. O vom face”, a mai spus acesta.
Politica economica a democratului se bazeaza pe reducerea impozitelor pentru circa 95% dintre cetatenii americani si a fiscalitatii anuale cu 1.000 de dolari pentru fiecare familie. In campanie, Obama a mai declarat ca va elimina impozitele varstnicilor care au venituri mai mici de 50.000 de dolari. In schimb, noua administratie va impozita veniturile anuale de peste 250.000 de dolari. Criza financiara urmeaza sa fie combatuta prin acordarea de la buget a peste 150 de miliarde dolari. Obama va elimina taxele pe profit ale intreprinderilor mici si va oferi 25 de miliarde dolari statelor americane, pentru ca acestea sa nu sporeasca impozitele pe locuinte. Alte 50 de miliarde vor fi oferite pentru a permite industriei auto sa iasa din perioada de criza. In acest context, un rol deosebit ii va reveni sefului Trezoreriei, care va trebui sa continue gestionarea programului de 700 mld. dolari pentru salvarea bancilor. Presedintele Rezervei Federale a statului New York, Timothy Geithner, fostul secretar general al Trezoreriei, Lawrence Summers si fostul presedinte al Rezervei Federale, Paul Volck, sunt candidatii vizati pentru ocuparea acestui post.
Independenta energetica. Alta problema prezenta pe lista prioritatilor noului presedinte este si obtinerea independentei energetice a SUA. “Trebuie sa profitam de acest moment, pentru ca nu este vorba numai despre independenta energetica, ci si de securitatea nationala si crearea de noi locuri de munca. Putem avea cinci milioane de noi locuri de munca in domeniul energiei alternative”, a declarat recent Obama. Acesta doreste sa investeasca 150 de miliarde dolari in urmatorii zece ani in dezvoltarea tehnologiilor de energie alternativa, fiind in favoarea, dupa ce initial s-a opus, a forajelor marine limitate.
Asigurarile de sanatate. Reformarea sistemului sanitar reprezinta un alt aspect aflat in atentia lui Obama, care doreste extinderea sistemului de asigurari de sanatate prin obligarea angajatorilor sa ofere tuturor salariatilor acest beneficiu, taxandu-i pe aceia care nu vor face acest lucru pentru a finanta un fond public. Viitorul presedinte a spus ca reformarea sistemului de sanatate al SUA va fi finalizata in primul sau mandat, in ciuda crizei financiare si a costurilor uriase.
Irak si Afganistan. Presedintele ales al Americii, Barack Obama, se va confrunta curand cu decizii cruciale privind razboaiele din Irak si Afganistan, SUA trecand pentru prima data, dupa Vietnam, printr-o schimbare de administratie pe timp de razboi. In Irak, SUA au desfasurat mai mult de 150.000 de soldati, iar in Afganistan exista peste 30.000 de militari americani. In 2003, Obama s-a opus razboiului din Irak, care a devenit foarte nepopular odata cu cresterea violentelor si a numarului militarilor americani morti, dar si din cauza cheltuielilor pe care le implica. Recent, Obama s-a angajat sa respecte un plan de retragere a trupelor americane din Irak, sugerand ca acest lucru s-ar putea incheia in decursul a 16 luni de la preluarea puterii. De altfel, Obama a declarat ca adevaratul razboi este cel din Afganistan si ca Pakistanul, care detine arma nucleara, este parte a problemei afgane, intrucat aceste doua state au adapostit teroristii de la 11 septembrie 2001. Regiunea de granita dintre Afganistan si Pakistan, unde se prespune ca se ascunde liderul al-Qaeda, Osama bin Laden, este o regiune cruciala si de interes major pentru SUA. Obama va trebui sa hotarasca daca va continua bombardamentele asupra acestei zone.
Iran. Comandantul suprem al celei mai mari puteri militare a lumii va trebui, de asemenea, sa rezolve si alte probleme majore de securitate, precum programul nuclear si spiritul combativ al Iranului. Obama ar putea sa fie nevoit sa ia o decizie legata de un eventual atac al SUA sau sustinerea actiunilor militare ale Israelului asupra Iranului, in conditiile in care Teheranul este tot mai aproape de a imbogati uraniul si a produce o bomba nucleara. Obama a declarat ca ar vrea sa ajunga la o solutie diplomatica in acest dosar, cat mai curand. “Nu putem accepta actiunile Iranului in ce priveste crearea unei arme nucleare. Sustinerea organizatiilor teroriste nu o putem accepta, de asemenea”, a subliniat recent noul presedinte american. Cele doua tari nu mai au relatii diplomatice de aproape 30 de ani.
Orientul Mijlociu. Obama va trebui sa se confrunte si cu situatia din Orientul Mijlociu, unde liderul palestinian Mahmoud Abbas a cerut accelerarea eforturilor de pace. Democratul, care este pentru crearea unui stat palestinian, va negocia soarta Orientului Mijlociu la Moscova, in primavara lui 2009. Evenimentul va fi o continuare a conferintei organizate de SUA la Annapolis, in 2007, soldata cu un esec. Scopul acesteia a fost tocmai accelerarea procesului de formare a unui stat palestinian. Data conferintei de anul viitor a fost stabilita astfel incat noua administratie a SUA sa-si fi preluat atributiile, iar Israelul sa aiba un nou guvern, dupa alegerile programate in februarie. Totodata, mandatul actualului sef al Autoritatii Palestinene, Mahmoud Abbas, expira pe 9 ianuarie.
China. In relatiile comerciale cu China, Obama isi doreste o mai mare agresivitate in combaterea politicii Beijingului de a subaprecia moneda nationala. Relatia dintre Washington si Beijing, dupa succesul lui Barack Obama, ar trebui sa fie una relativ linistita, intr-un moment in care Statele Unite vor avea nevoie de o cooperare sporita, mai ales pe plan economic, cu China, care devine tot mai puternica, sunt de parere expertii citati de agentiile internationale. Pe de alta parte, China i-a cerut lui Obama sa nu sustina independenta Taiwanului, subliniind ca aceasta chestiune este importanta pentru bunele relatii dintre Washington si Beijing.
Rusia. In centrul politicii externe se va afla si relatia strategica cu Europa in cadrul NATO, in ciuda diviziunilor create de Moscova in randul aliatilor europeni, tot mai dependenti de resursele energetice ale Rusiei. De altfel, presedintele rus Dmitri Medvedev a amenintat chiar ca va instala rachete de-a lungul granitei poloneze, daca Obama continua planul administratiei George W. Bush privind instalarea scutului antiracheta in Europa de Est.
Lupta impotriva foametei. Directorul general al Organizatiei ONU pentru Alimentatie si Agricultura, Jacques Diouf, i-a cerut sa faca din lupta impotriva foametei una dintre prioritatile sale, gazduind un summit mondial pe aceasta tema in primul semestru al lui 2009. “SUA vor trebui ca, in primul semestru al lui 2009, sa-si asume un rol-cheie in organizarea unui summit mondial pentru securitatea alimentara”, a declarat Diouf.
Africa. Obama, al carui tata era kenyan, si-ar putea indrepta atentia insa si spre Africa, unde multi lideri l-au invitat sa contribuie la stabilitatea continentului, marcat de multe conflicte. “Victoria dumneavoastra da speranta persoanelor care aspira la zorii pacii, la unitate si progres”, i-a scris Joseph Kabila, presedintele RD Congo.
Romania-SUA. Presedintele Traian Basescu a declarat recent, intr-o emisiune televizata, ca exclude posibilitatea de a exista schimbari in politica SUA fata de regiunea Marii Negre si, implicit, fata de Romania, argumentand ca presedintii tin cont intotdeauna de interesul national, iar regiunea Marii Negre si “zona extinsa” a Marii Negre raman “cu certitudine” de mare interes strategic pentru SUA, indiferent cine este presedinte. De altfel, masurile pentru relansarea economiei si razboiul din Irak sunt, in opinia analistilor chestionati de Business Standard, segmentele prioritare pentru viitorul presedinte al SUA. “Cele doua segmente prioritare sunt in stransa legatura, in conditiile in care este vorba despre bani. Presedintele ales al SUA trebuie sa incheie razboiul din Irak, care a adus chetuieli neprevazute, si sa vina cu masuri ferme pentru revigorarea economiei”, a declarat Stelian Tanase. Analistul Cristian Parvulescu a aratat ca “democratul Barack Obama se va axa pe reforme economice, sociale si, in al treilea rand, pe masuri ce tin de politica externa. Important este insa ca democratii sa obtina majoritatea de 60% in Senat, pentru ca, altfel, masurile ar putea fi blocate in acest for”, a comentat Cristian Parvulescu.
Iritare
Proiectul scutului american antiracheta irita Rusia, iar presedintele rus Dmitri Medvedev a declarat ca intentioneaza sa amplaseze noi rachete in apropierea granitei Poloniei. Elemente din scutul antiracheta vor fi desfasurate in Polonia si Cehia, iar Rusia afirma ca acest proiect este o amenintare la adresa securitatii sale. Statele Unite neaga, sustinand ca este destinat asigurarii securitatii in fata unor state precum Iranul.
‘Probabil, va fi si o stagnare a consumului de resurse energetice, dar Romania se afla in faza in care creste mult consumul populatiei, consumul in sectorul serviciilor, iar cresterea consumului industrial nu mai are o pondere atat de spectaculoasa Valeriu Binig director financial advisory al Deloitte Romania
Echipa
- Viitorul sef al cancelariei de la Casa Alba va fi reprezentantul in Congres al statului Illinois, Rahm Emanuel (48), un apropiat al lui Obama
- Posibil trezorier : Presedintele Rezervei Federale a statului New York, Timothy Geithner; Fostul secretar general al Trezoreriei, Lawrence Summers; Fostul presedinte al Rezervei Federale, Paul Volck
- Posibil Secretar al Apararii: Actualul secretar Robert Gate; Fostul secretar pentru fortele navale in administratia Bill Clinton, Richard Danzig; Fostul subsecretar la Departamentul Apararii, tot in administratia Clinton, John Hamre.
Razboaie
150.000 de soldati in Irak
30.000 de soldati in Afganistan