Palatul Parlamentului, una dintre cele mai impunătoare clădiri administrative din lume, va ieși din administrarea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” (RA-APPS).
Măsura face parte din al doilea pachet de austeritate pus recent în dezbatere publică de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) și vizează o serie de schimbări menite să reducă cheltuielile publice și să crească eficiența utilizării patrimoniului de stat.
Obiectiv: valorificarea spațiilor neutilizate
Conform documentului oficial, clădirea situată pe strada Izvor nr. 2-4, în sectorul 5 al Capitalei, nu este utilizată în întregime la capacitate maximă. Spațiile nefolosite aflate în administrarea RA-APPS nu deservesc activitățile curente ale instituției și sunt folosite, în cel mai bun caz, pentru activități de suport.
Din acest motiv, Guvernul propune transmiterea unei părți din imobil în administrarea MDLPA, cu două scopuri principale:
- Valorificarea eficientă a spațiilor excedentare care nu au o funcție administrativă clară în prezent;
- Asigurarea infrastructurii necesare desfășurării activităților ministerului, în special în condițiile existenței unor echipe administrative numeroase care necesită spații adecvate.
Această schimbare se înscrie în eforturile mai largi ale Guvernului de optimizare a cheltuielilor publice și de reducere a presiunii asupra bugetelor autorităților locale.
Măsuri mai ample în planul de austeritate
Scoaterea Palatului Parlamentului de sub administrarea RA-APPS este doar o parte a pachetului legislativ privind creșterea capacității financiare a autorităților locale și reducerea cheltuielilor publice. Printre măsurile-cheie propuse de Guvern se numără:
- Desființarea a 6.060 de posturi de consilieri personali, cu o economie estimată de 193,92 milioane lei în ultimele 4 luni ale anului 2025 și 581,76 milioane lei anual;
- Reducerea cu 20% a posturilor din instituțiile prefectului;
- Extinderea executării silite, inclusiv asupra:
- indemnizațiilor asistenților personali;
- venitului minim de incluziune (VMI), începând cu 2026;
- Interconectarea sistemelor fiscale, precum PatrimVen și DGPCIV, pentru îmbunătățirea colectării veniturilor;
- Publicarea listelor cu debitorii, persoane fizice și juridice – o măsură care urmărește conformarea prin presiune publică.
Mai multă putere pentru autoritățile locale
Pachetul legislativ aduce și noi atribuții pentru autoritățile locale, printre care:
- Decizii privind organizarea și supravegherea jocurilor de noroc la nivel local;
- Posibilitatea de a introduce taxe locale suplimentare pentru aceste activități;
- Aviz exclusiv asupra organigramei bibliotecilor publice;
- Înființarea Fondului de Regenerare Locală, care poate reprezenta până la 5% din veniturile proprii ale administrațiilor locale – un instrument pentru investiții în dezvoltare urbană și rurală.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.
