Conform unui document al ministerului de resort, infrastructura este pe anumite segmente depăşită moral şi uzată tehnic, fiind nevoie urgentă de investiţii.
„Retorica transformării României într-un hub energetic regional a rămas lipsită de conţinut. Pe de o parte, ultimul deceniu a consemnat puţine succese ale proiectelor de infrastructură. Infrastructura energetică este, în segmente decisive, depăşită moral şi uzată tehnic, având nevoie urgentă de investiţii. Producţia de energie electrică depăşeşte consumul intern, dar capacitatea de export rămâne limitată; eficienţa sistemelor de transport de electricitate şi de gaze este afectată de scăderea volumului intern de energie transmisă, dar, în acelaşi timp, aceste sisteme nu oferă suficientă capacitate pe noile axe rezultate din evoluţia capacităţilor de producţie din ultimii ani”, se arată într-un document privind analiza stadiului actual al sistemului energetic naţional, postat pe site-ul Ministerului Energiei.
În acest context, Ministerul Energiei a lansat în dezbatere „Proiectul Strategiei Energetice a României 2018-2035, cu perspectiva anului 2050”, document finalizat în septembrie, dar care nu a fost încă aprobat în Guvern.
Principalul beneficiar al implementării Strategiei Energetice va fi consumatorul, se arată în cuvântul înainte, semnat de ministrul Energiei, Anton Anton.
„Dezvoltarea şi creşterea competitivităţii economiei României, creşterea calităţii vieţii şi grija pentru mediul înconjurător sunt indisolubil legate de dezvoltarea şi modernizarea sistemului energetic’. Aceasta este fraza care deschide proiectul Strategiei Energetice a României, acesta este conceptul pe care este construit acest document programatic, iar principalul beneficiar al implementării Strategiei Energetice va fi consumatorul”, susţine Anton.
Potrivit acestuia, Strategia Energetică nu este un document speculativ sau exclusiv teoretic ci propune ţinte concrete, stabileşte direcţii clare şi defineşte reperele prin care România îşi va menţine poziţia de producător de energie în regiune şi de actor activ şi important în gestionarea situaţiilor de stres la nivel regional.
Ministrul mai afirmă că dezvoltarea sectorului energetic este direct proporţională cu realizarea unor proiecte de investiţii strategice de interes naţional. Aceste investiţii, care vor produce modificări de substanţă şi vor dinamiza întregul sector, sunt repere fixe şi obligatorii în programarea strategică.
„Prin implementarea obiectivelor Strategiei Energetice, sistemul energetic naţional va fi mai puternic, mai sigur şi mai stabil. Avem resursele energetice necesare, avem un mix energetic echilibrat şi diversificat şi avem determinarea de a face din România un furnizor de securitate energetică în regiune”, susţine Anton Anton în cuvântul de deschidere al proiectului final.
Specialiştii din sector au atras însă atenţia că, de fapt, documentul este doar o înşiruire de date şi statistici despre starea actuală a sistemului, o trecere în revistă a resurselor energetice şi o înşiruire de clişee, de genul „resursele din Marea Neagră vor contribui la securitatea energetică a ţării”, fără a arăta clar unde trebuie să ajungă sistemul energetic al ţării în perioada indicată şi cum vom face asta.
Asociaţia Română pentru Energie Eoliană susţine că „aşa-numita strategie” ignoră tendinţele tehnice, economice şi climatice actuale şi propune măsuri în contradicţie cu obiectivele declarate, în detrimentul consumatorilor.
„Strategia pare o colecţie a planurilor de dezvoltare depăşite moral ale firmelor cu capital de stat, planuri vechi cu potenţial de realizare discutabil, omiţând energia eoliană, singura tehnologie care a demonstrat că a respectat obiectivele ultimei strategii adoptate în România, instalând capacitatea prevăzută şi aducând în România progres tehnologic”, spun investitorii din sectorul energiei regenerabile.
La rândul său, Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi (ACUE) consideră că acest document nu vine cu nicio soluţie pentru a rezolva problemele din sector. Aceasta deşi, aşa cum spune documentul, sectorul energetic românesc are nevoie de investiţii uriaşe, între 15 şi 30 de miliarde de euro.
„Strategia identifică investiţii substanţiale ce sunt necesare pentru modernizarea şi retehnologizarea sistemului energetic românesc în următorii 15 ani. Analiza scenariilor alternative de dezvoltare estimează investiţiile totale în sectorul energetic (exclusiv ceea ce ţine de consumul energiei) între 15 şi 30 miliarde euro pentru perioada 2018-2030, cu o estimare centrală de aproximativ 20 miliarde euro”, arată proiectul ministerului.
Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. http://www.economica.net/paradoxul-energetic-al-romaniei-avem-o-tara-bogata-in-resurse-dar-nu-stim-ce-sa-facem-cu-ele-preturile-cresc-retrospectiva-2018_162531.html#ixzz5Zeo05500