Poetul Sorin Poclitaru organizează parastas pentru permisul său auto reținut de poliție în urmă cu un an.
Mâine, la terasa acestuia din Gura Humorului, cei care depindeau de actul ce-i dădea dreptul de șofat pe drumuri publice, prieteni ai artistului dar și iubitori ai folkului sunt așteptați la o seară de aducere aminte. Alături de aceștia, ”îndoliatul” Sorin Poclitaru îi va avea ca oaspeți la parastasul de un an al permisului de conducere pe cunoscutul folkist Adi Beznă, dar și pe Ștefania Iacob. ”Cu adânca durere, noi, prietenii celui care a fost Permis de conducere cat B, plecat la domnul politist acu’ 1 an fix, ne adunăm pentru pioasa amintire. Vom mânca o colivă, vom boci pe niste folk, ne vom aminti de clipele frumoase petrecute împreună. Vor cânta Adrian Beznă și Stefania Iacob și de îmbătat se va îmbăta fiecare după gândul lui bun”, anunță poetul și textierul Sorin Poclitaru, care a dedicat și un poem situației de a nu mai avea permis de șofat.
Marea jucătoare de handbal Cristina Florică s-a lansat în afaceri! Și-a deschis o sală de evenimente
Un român face parastas la un an de când a rămas fără permis auto
”N-am permis”
Când n-ai permis, vezi viața mai ciudat/ Că pietonul cam provoacă milă,/Cu mersul legănat ca de cămilă/ Ce cară-n spate un arab blazat.
Prietenii se uita dubios,/ Să vadă cum arată infractorii,/ Prin cârciumi te salută băutorii/ Și boschetarii îți vorbesc frumos.
Te-ndeamnă toți să bei și să petreci,/ Că orișicum nu au ce-ți mai lua/ Și te privesc invidioși, cumva,/ Că poți crăpa în tine un cincizeci.
Poliția se uită scrutător,/ La genul: „Las’ că știm noi, bețivane,/ Că tu visezi conduceri și volane/ Te-am mirosit că ești un infractor.
Ce-abia așteaptă un moment propice/ Spre a conduce, dar fără carnet,/ Noi suntem vigilenți, domnul poet/ Și așteptăm poeții să ne pice.”
Trei luni aștepți un semn, niște citații,/Să fii chemat de cineva sus-pus,/Un polițist, un procuror, Isus,/Oricine, pentru niște declarații.
Trimiți hârtii să ceri ceva mișcare,/ Să vezi pe cineva interesat,/ Primești doar gluma aia de rahat:/ „Dar unde te grăbești așa de tare?”
Vezi știri că se așteaptă o reformă/ Și că justiția va fi ok,/O fi, probabil, doar pentru acei/ Pe care banii-n îngeri îi transformă.
Mi-e greață ca de-o piesă de a lui Țanca/ Și prea matol, mă jur că nu eram,/ Dar sunt convins că mai ușor scăpam/ De m-apucam să jefuiesc o bancă.
