Fără îndoială, francezii care s-au dus în luna iulie în Bretania sau Normandia îşi vor aminti multă vreme această experienţă şi probabil că nu o vor mai repeta. Si aceasta pur şi simplu pentru că au tremurat de frig în iulie pe ţărmul Atlanticului şi al Mării Mânecii. Doar cei care au optat pentru Mediterana au profitat de soare.
Putem spune că anul acesta a fost destul de bizar, din punct de vedere meteorologic, în Franţa. Toată luna iulie a fost ploioasă şi răcoroasă în cea mai mare parte a Franţei, în timp ce luna august a fost una dintre cele mai călduroase de la al doilea Război Mondial încoace, scriu cei de la RFI Romania.
Criza a afectat şi ea industria turismului în Franţa, în diferite forme. Un reprezentant al unei importante reţele de hoteluri declara următoarele pentru Agenţia France Presse: clienţii au tendinţa de a rezerva în ultima clipă şi nu cu patru sau cinci luni înainte, ca altădată, iar mulţi îşi iau micul dejun din ce în ce mai târziu, probabil ca să poată sări masa de prânz.
În acest peisaj puţin deprimat, Parisul afişează însă o sănătate robustă în materie de turism. Potrivit autorităţilor de resort, capitala Franţei se pregăteşte chiar să anunţe un nou record în ce priveşte numărul vizitatori. Este adevărat şi faptul că ploaia la Paris nu modifică prea mult comportamentul turiştilor şi nici nu-i demoralizează, pentru că numărul mare de muzee importante poate adăposti sute de mii de persoane…
Un alt fenomen care a favorizat creşterea numărului de vizitatori străini este scăderea monedei unice euro în raport cu dolarul, ceea ce i-a făcut pe americani şi britanici să ia cu „asalt” capitala Franţei. Numărul americanilor sosiţi de la începutul anului la Paris a crescut faţă de anul trecut cu 14%. 670 de mii de americani „contabilizaţi” în primele opt luni ale anului la Paris reprezintă într-adevăr o cifră impresionantă, mai ales dacă ne gândim că de mai multe ori americanii s-au supărat pe Franţa şi n-au mai venit cu atâta încântare pe teritoriul Hexagonului: a fost cazul când francezii au refuzat să intre în Irak împreună cu trupele americane.
De reţinut de asemenea că numărul japonezilor a fost şi el anul acesta mai mare cu peste 6% la Paris. Valul cel mai spectaculos de turişti l-au reprezentat însă chinezii: cam 850 de mii. Cei mai mulţi vizitatori ai Parisului vin însă din provincie, cam 3,5 milioane anual.
Când răspund la diverese chestionare pentru a-şi explica interesul pentru Paris, turiştii, fie străini, fie francezi, afirmă în proporţie de 89% că vin pentru monumentele şi muzeele capitalei franceze. 79% spun că sunt fascinaţi de descoperirea oraşului şi numai 50% spun că vin pentru cumpărături, pentru „shopping”.
În ciuda atuurilor pe care le are deja, Parisul ştie însă că în prezent competiţia în domeniul turismului este teribilă, (marea sa rivală fiind Londra), drept pentru care se pregăteşte în vederea acestei competiţii. În viitorii trei ani, de exemplu, vor fi deschise la Paris cinci noi muzee şi vor fi amenajate cel puţin patru mii de noi camere de hotel.
În 2010, 51% dintre turiştii planetari au vizitat Europa. Ei bine, se crede că în 2030 doar 41% dintre ei vor mai merge pe bătrânul continent şi că Asia de nord-est va fi regiunea cea mai vizitată a globului.