România a reușit printr-o mare minune să ajungă în liga II mondială la hochei masculin călcând în picioare toate pronosticurile care o dădeau căzută în liga IV. Rezultatul este rodul unei contribuții aduse de centrele hocheistice din zona Harghita-Covasna-Brașov și politica de naturalizare dusă de Federația Română de Hochei. În această ecuație Bucureștiul încă stă deoparte pentru că de la demolarea patinoarului Mihai Flamaropol în 2012 a dispărut infrastructura. Un licăr de speranță a apărut atunci când Fundația Ion Țiriac a pus pe picioare patinoarul Telekom Arena din Otopeni, investiție de 3 milioane de euro. Aici, accentul se pune pe creșterea viitoarelor generații de hocheiști, o contrapondere puternică a mult titratelor centre din Harghita-Covasna-Brașov. Au apărut echipe de copii precum Telekom, Allianz-Țiriac iar Simona Halep păstorește o echipă proprie de fetițe. Pe patinoarul de la Otopeni au loc competiții juvenile cu participarea a zeci de echipe din țară. Din 2016 și până azi, au început să apară rezultate, echipele să se deplaseze în turnee în străinătate (Telekom și Allianz-Țiriac tocmai au fost într-un turneu în Italia, la Appiano). Sunt semne că hocheiul românesc intră pe un trend ascendent și că marea victorie obținută de România cu 5-1 împotriva Statelor Unite în 1981 nu ar mai fi o performanță de neatins.

Bomba

În aceste condiții, apare bomba și anume că patinoarul de la Otopeni, pus în funcțiune în 2016, va fi demolat pentru că se află pe ruta viitoarei căi ferate care va lega Gara de Nord de aeroportul Otopeni. „Avem o problemă majoră cu academia Țiriac/Năstase. Ăsta a fost visul meu și al lui Ilie, să facem o academie. E mai complicată! Costă mai mult, dar e vorba despre bani privați. Banii mei! Voiam să o facem la Otopeni, unde trebuia să fie Universitatea despre care tot vorbeam. Din păcate, cu linia asta ferată, care trece pe deasupra acelei străzi, am început să luăm aprobări pentru demolarea patinoarului. Nu pot lăsta copiii cu trenul pe deasupra. Pe mine mă stupefiază infantilitatea organelor care sunt responsabile pentru așa ceva. Faptul că încă nu se știe proiectul. Dacă trenul trece printr-un butoi sau se fac doar două garduri fonice. Am fost la Minister, fără niciun rezultat. Dacă e așa și se face acest tren, tot acest proiect cade. Trebuia să fie o piscină olimpică, apoi sala Nadiei de gimnastică. Apoi un centru de tenis cu 30 de terenuri. Cu cămin de 40-50 de camere. Așa voiam. Acum patinoarul e închis. Nu pot da drumul în aceste condiții! Unde mergem? Nu știu!”, a declarat Ion Țiriac, pentru Gazeta Sporturilor.

Noua linie de cale ferată

Practic, din actuala magistrală care merge de la Gara de Nord către Urziceni și care va fi modernizată până în zona Otopeni se va desprinde o linie de2,95 kilometri care va străbate pe piloni Drumul Gării Odăi, va ajunge în spatele patinoarului, va trece printre Airport Plaza și Vienna Easy Airport Bucharest, va tăia DN1 în zona unde se află benzinăria Mol și unde se intră spre terminalele de Plecare și Sosire și va ajunge în aeroport.

Vor fi construiți 2,95 de kilometri de cale ferată simplă neelectrificată pe care vor circula automotoare, un viaduct cu o lungime de 1.521 metri și care va traversa DN1 la o înălțime de peste 5,67 metri,  podețe, o instalaţie de centralizare electronică, o stație de călători la terminalul T1 cu peroane care vor avea o lungime de 150 de metri, panouri pe care va fi afișat mersul trenurilor, dar și informații în legătură cu zborurile de pe aeroportul Otopeni, bănci din lemn, trotuare rulante, ghișeu de vânzare a biletelor de tren dar și automate de comercializare a biletelor, două lifturi. 

Sursa: NWRADU

Sportul, grav afectat

Eduard Pană, fostul component al echipei naționale de hochei și actualul administrator al patinoarului din Otopeni, susține că linia de cale ferată va afectat grav activitatea sportivă. „Construcția va perturba clar această adevărată oază de gheață care a salvat hocheiul juvenil. Părinții și bunicii copiilor din toate localitățile din jur ne mulțumesc că le oferim șansa micuților să practice un sport. Vă dați seama, odată cu începerea construcției vor fi aici zeci de camioane, zgomot, iar dacă se finalizează trenul va trece la mică distanță de patinoar unde nu mai poți face performanță”, a declarat Eduard Pană, pentru EVZ. Conform acestuia, există o cale ferată ce poate fi utilizată pentru a se ajunge a aeroport, fără a se construi acest tronson de 2,95 kilometri.  „Această cale ferată, începând cu spatele patinoarului unde se află gara, duce până la o clinică de aici din Otopeni. În spatele ei, este o cale ferată care probabil duce la Constanţa şi care se poate lega printr-un nod de cale ferată. Astfel, aceste linii vor fi duse la terminalul Otopeni făcând un mic ocol în Otopeni” , a mai spus Pană.

Poziția CFR

Beneficiarul căii ferate, CFR, susține că modernizarea liniei de cale ferată București Nord – Aeroport Internațional Henri Coandă București, Faza I: Racord c.f. la Terminalul T1, Aeroport Internațional Henri Coandă București este un proiect major de dezvoltare a infrastructurii feroviare printr-o variantă de traseu proiectată cu un impact minim asupra tuturor clădirilor situate în zona amplasamentului actual. Soluția pentru implemetarea acestui proiect implică un traseu de cale ferată suprateran, situat pe partea stângă a Străzii Drumul Gării Odăi, pe amplasamentul obiectivului urmând a fi construi doar pilele viaductului și un drum de acces tehnologic. ” Astfel, noua construție nu va afecta nici proprietățile și nici accesul la acestea,deoarece înălțimea viaductului va fi de minimum 7,5 m, iar distanțele măsurate de la axul căii vor avea minimum 12,18 m și maximum 24,28 m. De asemenea, tot în cadrul acestui proiect, CFR SA va reabilita strada Drumul Gării Odăii, iar dacă va fi cazul, utilitățile existente (conducte apa, canal, rețele electrice și de telecomunicații) vor fi relocate, cheltuielile aferente urmând a fi suportate tot de CNCF „CFR” S.A. Totuși, unul dintre pilonii susținere a căii ferate, cel de pe strada Gara Odăii, va fi la o distanță de doar 6,1 metri de fundația unei case locuite. Trenul va trece la doar patru metri de dormitorul de la etaj al casei.

Ce vor face copiii?

Să spunem că Ion Țiriac își va demola arena. Sutele de copii care se antrenează pe patinoar, sportivi de la disciplinele hochei pe gheață și patinaj artistic, nu au nicio alternativă în București până ce noul patinoar Mihai Flamaropol din Parcul Sportiv Național va fi terminat. Compromisul maxim ar fi să se apeleze la patinoarele din AFI Cotroceni și Liberty, dar doar după ora de închidere a magazinelor. Sau să plece la Galați, Brașov, Miercurea Ciuc, Târgu Secuiesc, Cârța, Gheorghieni, acolo unde există arene funcționale. Speranțele că Mihai Flamaropol va fi terminat în doi ani s-au spulberat după ce Primăria Capitalei a reziliat contractul de lucrări de la patinoar, încheiat cu asocierea Astaldi-UTI. „Primăria Municipiului București a luat decizia rezilierii contractului de lucrări la Patinoarul Flamaropol, întrucât lucrările la acest obiectiv de investiții au înregistrat întârzieri majore, iar constructorul nu a luat măsuri pentru remedierea situației. Încă de anul trecut Primăria Municipiului București a solicitat antreprenorului transmiterea unui program de execuție revizuit, justificarea întârzierilor înregistrate, modalitățile de recuperare a acestora, cu precizarea fermă a măsurilor și resurselor ce urmează a fi utilizate, însă, deși au existat numeroase întâlniri între reprezentații PMB și constructor, acesta nu și-a asumat nici un termen. Urmează expertizarea lucrărilor executate, stabilirea restului de executat precum și lansarea procedurilor de achiziție publică pentru finalizarea obiectivului de investiții. Vom face toate demersurile astfel încât să terminăm acest patinoar cât mai repede posibil, iar bucureștenii să aibă un patinoar modern, la standarde europene”, a explicat primarul Gabriela Firea. Mai mult ca sigur, patinoarul va fi gata după 2021.

Astfel, echipele de hochei Telekom, Allianz-Țiriac, fetițele Simonei Halep, echipa Skoda și altele care se antrenează pe Telekom arena riscă să colapseze odată cu arena de la Otopeni asta după ce trei ani de zile s-au pus pe picioare, au participat la turnee ținute pe Telekom Arena, în țară și în străinătate și unde au început să obțină rezultate. Cine le va explica acestor mici sportivi că tot ce au făcut timp de trei ani se va șterge cu buretele? În plus, vor fi afectate și sportivele de la gimnastică, pentru că acolo se află și sala Nadiei Comăneci. Bucureștiul riscă să rămână multă vreme o capitală fără patinoar!

România va juca în liga II mondială alături de Ungaria. Vecinii noștri sunt mult mai avansați în ceea ce privește infrastructura. Patinoarul de la Miskolc s-a construit la costuri de trei ori mai mici decât cel la Brașov. În plus, noi demarăm construcția de arene sportive și le lăsam de izbeliște. Un exemplu îl reprezintă patinoarul de la Târgu Mureș. Acesta a costat până acum 7,5 milioane de euro şi tot nu e gata. La Budapesta, arena László Papp poate găzdui 12.500 de spectatori. La București, patinoarul e în construcție dar are probleme. Ungaria investește nu doar în sportul propriu. De exemplu, patinoarul de la Cârța, din România, a primit câteva milioane de euro pentru dezvoltarea unui centrul medical. Sprijin primesc și cluburile din așa zisul Ținut Secuiesc.