Comisarul pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius, a cerut eurodeputaților din Comisia ITRE să accelereze simplificarea legislativă și investițiile europene în apărare și spațiu, avertizând că UE trebuie să producă mai mult decât Rusia dacă vrea să o descurajeze.
În intervenția sa din dialogul structurat cu Comisia pentru industrie, cercetare și energie a Parlamentului European, Kubilius a susținut că actualul context geopolitic impune atât măsuri urgente, cât și decizii strategice pe termen lung. El și-a construit argumentația în jurul unei comparații directe între capacitatea industrială a Rusiei și cea a Uniunii Europene. Potrivit cifrelor citate de comisar, anul trecut Rusia a produs 1.100 de rachete de croazieră, în timp ce UE a produs 300, 900 de rachete balistice, față de zero în Uniune, 4 milioane de proiectile de artilerie, față de 2 milioane în UE, și 3.500 de vehicule de infanterie, față de 500 în Uniune. „Dacă vrem cu adevărat să descurajăm Rusia, trebuie să producem mai mult decât Rusia”, a declarat Kubilius.
Comisarul a spus că informațiile culese în timpul vizitelor sale în industrie, pe care le-a descris drept un „tur al rachetelor”, arată obstacole foarte concrete pentru extinderea producției, printre care lipsa contractelor pe termen lung, lipsa de vizibilitate și birocrația. El a invocat situații în care industriile de apărare din unele state membre au nevoie de patru ani doar pentru a obține un permis de extindere a liniilor de producție sau în care produse și componente co-produse ajung să petreacă luni de zile în vamă între două state membre vecine pentru licențe de transfer intra-UE.
În acest context, Kubilius a cerut accelerarea negocierilor privind Defence Readiness Omnibus. „Avem nevoie rapid de un acord privind Defence Readiness Omnibus. Nu ne putem permite să îl încetinim sau să îl diluăm”, a spus el, reiterând un mesaj transmis și în Comisia SEDE săptămâna trecută. În formularea sa, executivul european cere industriei să accelereze, iar instituțiile europene trebuie la rândul lor „să ridice ritmul”.
Discursul a avut și o dimensiune transatlantică puternică. Kubilius a afirmat că partenerii transatlantici „planifică strategic să își diminueze rolul în apărarea convențională a Europei până la un rol secundar”, în timp ce „rolul și responsabilitatea principală pentru securitatea europeană devin europene”. Din această perspectivă, obiectivul strategic al Uniunii este, a spus el, să devină mai puțin dependentă de „facilitatorii strategici americani”, folosiți în prezent pentru apărarea Europei. El a enumerat printre dependențele actuale datele americane de informații spațiale, comunicațiile satelitare securizate, cloud-ul militar, capabilitățile de comandă și control, transportul aerian greu și realimentarea în aer. „Trebuie să le dezvoltăm și să le construim sau să le achiziționăm. Fără întârziere”, a afirmat Kubilius.
Această logică explică și locul central acordat politicii spațiale în intervenție. Kubilius a spus că programele spațiale europene devin „crucial de importante” și a cerut avansarea European Space Act, atât pentru protejarea activelor spațiale europene în fața creșterii exponențiale a deșeurilor spațiale, cât și pentru crearea condițiilor potrivite pentru o piață unică a spațiului. El a prezentat European Competitiveness Fund din viitorul cadru financiar multianual drept „cel mai important instrument financiar până în 2035” pentru apărare și spațiu și le-a cerut eurodeputaților să „nu accepte nicio diluare, niciun compromis”. „131 de miliarde este limita minimă absolută”, a spus comisarul, salutând în același timp propunerea Comisiei pentru bugete a Parlamentului de a majora bugetul ECF cu 30 de miliarde de euro.
Kubilius a insistat că un buget mai mare pentru apărare este necesar pentru a încuraja statele membre „să cheltuiască mai bine, împreună și european”, avertizând că, în lipsa acestui cadru, creșterea investițiilor naționale riscă să accentueze fragmentarea pe linii naționale în loc să corecteze deficiențele sectorului european de apărare. În paralel, el a subliniat că ECF va avea un accent special pe IMM-uri și start-up-uri, considerate esențiale pentru inovare și pentru lanțurile de aprovizionare.
Comisarul a anunțat și două noi propuneri. Prima este AGILE, concepută pentru a acoperi un gol specific, sprijinirea IMM-urilor și start-up-urilor pentru livrarea foarte rapidă a tehnologiilor inovatoare de apărare și aducerea produselor pe piață ca răspuns la nevoi urgente identificate de forțele armate. În descrierea Comisiei, AGILE trebuie să fie rapid, prin procese simplificate și sprijin livrat în patru luni, orientat spre misiuni, și accesibil, cu accent pe produse cu cost redus care pot fi produse la scară. Bugetul AGILE în actualul cadru financiar multianual este de 115 milioane de euro, iar Kubilius a spus că este nevoie de un acord rapid pentru ca instrumentul să devină operațional la începutul lui 2027.
A doua propunere este noul regulament EUSPA, adoptat de Comisie pe 7 aprilie, care creează un act fondator autonom pentru agenție, independent de ciclurile cadrului financiar multianual, după modelul altor agenții UE. Acronomul EUSPA rămâne, însă primește o nouă semnificație, European Union Space Services Agency. Potrivit lui Kubilius, agenția va continua să asigure acreditarea de securitate prin Security Accreditation Board și ar putea primi noi sarcini legate de observarea Pământului, conectivitate securizată, cunoașterea situației spațiale, acces la spațiu, comercializarea spațiului, economia spațială, suveranitatea tehnologică, cercetare și inovare, precum și monitorizarea radiofrecvenței și sprijin în materie de securitate cibernetică.
În încheiere, Kubilius a anunțat că executivul european va prezenta anul acesta o comunicare privind European Space Shield, descrisă drept „o umbrelă de capabilități spațiale pentru utilizatori din apărare și guvernamentali”, aflată în prezent în discuții cu statele membre și cu industria. El a susținut că, în actualul mandat, s-a făcut pentru apărarea europeană mai mult decât în ultimii zece ani, dar a avertizat că provocările viitoare sunt mai mari decât cele depășite până acum. „Nu putem aștepta. Așadar, să livrăm împreună”, a spus comisarul.
Contextul politic al intervenției este legat de presiunea tot mai mare asupra Uniunii de a transforma politica industrială de apărare și cea spațială în instrumente directe de securitate. În discurs, Kubilius a legat explicit simplificarea reglementărilor, capacitatea de producție, finanțarea europeană, independența față de capabilități americane și infrastructura spațială într-un singur lanț strategic.
Pentru Parlamentul European, mesajul este dublu. Pe termen scurt, eurodeputații sunt chemați să accelereze dosare precum Defence Readiness Omnibus, AGILE și noul regulament EUSPA. Pe termen mai lung, ei sunt chemați să susțină un nivel ridicat al finanțării pentru apărare și spațiu în viitorul buget al Uniunii, pe care Kubilius îl prezintă drept esențial pentru capacitatea Europei de a răspunde noului mediu geopolitic.
