FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială sprijină guvernul în ‘identificarea şi aplicarea reformelor necesare’, dar nu toţi politicienii înţeleg cât de imperios necesare sunt respectivele măsuri. ‘Există unii politicieni care înţeleg acest lucru, ceea ce le demonstrează maturitatea’, a declarat Cătălin Păuna.
Adoptarea unei noi reglementări în ceea ce priveşte legea pensiilor are implicaţii pe termen scurt, dar şi mediu. ‘Măsurile pe termen scurt sunt foarte importante pentru România pentru a aduce deficitul sub control şi pentru a scădea costul refinanţării acestuia de pe pieţele de capital. Dar necesităţile pe termen mediu şi lung trebuie, de asemenea, să fie luate în consideraţie. Măsurile pentru transformarea sistemului de pensii într-unul sustenabil ar fi trebuit să fi fost luate mai devreme, atât în ceea ce priveşte cheltuielile, cât şi managementul deficitului. Noua reglementare permite stoparea treptată a deficitului şi chiar inversarea tendinţei care s-a manifestat până acum’, este de părere economistul şef al Biroului BM la Bucureşti.
Implicaţiile legii adoptate recent se răsfrâng nu numai asupra fondului de pensii şi asupra pensionarilor, ‘ci şi asupra celorlalte capitole ale cheltuielilor guvernamentale, deci efectele influenţează toate categoriile sociale’, a spus Cătălin Păuna, care a precizat că ‘în contextul în care se fac auzite plângeri că nu există destule fonduri pentru educaţie, sănătate şi altele, este limpede că acestor sectoare trebuie să li se aloce finanţările necesare. Acum, legea pensiilor anulează unele dintre privilegiile acordate anterior într-un mod care a contribuit la slăbirea sistemului şi la nesustenabilitatea acestuia. Dacă deficitul ar fi continuat să crească, aceasta ar fi însemnat reduceri ale cheltuielilor de dezvoltare, pentru subvenţionarea consumului. Deficitul va trebui să fie acoperit de undeva, iar acum este subvenţionat de la bugetul de stat. Întotdeauna există un cost alternativ’, a explicat Cătălin Păuna.
Pentru a se asigura resursele financiare la bugetul de stat, ‘nu este necesar să fie crescute impozitele, ci să fie îmbunătăţită colectarea. Banca Mondială colaborează cu Guvernul României pentru creşterea veniturilor bugetare’, a spus economistul şef al Biroului BM la Bucureşti, care a precizat că dezvoltarea României depinde şi de capacitatea autorităţilor de a-i atrage pe investitori.
‘Perspectivele României de creştere economică sunt bune, deşi nu sunt dintre cele mai bune din regiune. Există semne că România ar ieşi din criză. Totuşi, este important să fie învăţate câteva lecţii, odată ce România va reuşi să iasă din criză. Va fi necesar să fie îmbunătăţită performanţa, în special în domeniul administraţiei, după cum va fi important ca România să înţeleagă că ţările se află în competiţie pentru atragerea investitorilor. Unele sectoare, printre care energia şi transporturile, au nevoie de o finanţare mai substanţială decât cea care poate fi asigurată de la bugetul public, deci au nevoie de investiţii din alte surse. În acest sens, este important să fie îmbunătăţite condiţiile pieţei, să fie obţinuţi bani pentru finanţarea cheltuielilor publice, dar este important să fie atraşi investitorii particulari’, a precizat Cătălin Păuna.
Anul 2011 va fi unul important pentru relaţia României cu BM. ‘În 2011 va fi revăzută Strategia de Parteneriat cu România (Country Partnership Strategy), ceea ce constituie o bună ocazie pentru Banca Mondială şi partenerii săi din România să analizeze realizările obţinute şi obiectivele care va trebui să fie atinse în următorii doi ani’, a amintit economistul şef al Biroului BM la Bucureşti.
Reamintim că, într-un interviu acordat agenţiei Bloomberg, directorul Biroului BM la Bucureşti, Francois Rantrua, a anunţat anterior că România ar putea primi, în luna ianuarie 2011, o tranşă de 360 milioane de euro (486 milioane dolari) de la Banca Mondială.
Amânată deja de trei ori, aceasta ar fi cea de a doua tranşă din acordul de împrumut în valoare de un miliard de euro, convenit de România cu Banca Mondială în 2009. Ultima tranşă, de 340 milioane de euro, va fi plătită în funcţie de progresele realizate la legea salarizării, a mai precizat François Rantrua.
