În amonte de centrala atomoelectrică de la Cernavodă, există un braț, Bala, care se desprinde din Dunărea Veche și se duce înspre brațul Borcea. Bala a preluat în timp din ce în ce mai multă apă astfel încât în prezent Dunărea Veche absoarbe doar 20% din cantitate. În situația în care autoritățile nu rezolvă situația de la pragul Bala, centrala de la Cernavodă va avea mari probleme cu apa necesară răcirii. Într-un răspuns la o interpelare făcută de senatorul George Cătălin Stângă, ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, recunoaște că există o dificultate la ”punctul critic Bala”. ”În punctul critic Bala, lucrările executate parțial au fost recepționate în anul 2016. Lucrările de la punctul critic Bala nu au fost finalizate conform planului inițial, în urma criticilor aduse de către ONG-urilor de mediu. În prezent, se află în derulare un studiu pentru soluții tehnice alternative pentru punctul critic Bala. În paralel cu acest proiect s-a derulat un contract pentru ”Monitorizarea impactului asupra mediului a lucrărilor de îmbunătățire a condițiilor de navigație pe Dunăre între Călărași și Brăila, km 375 – km 175”, în valoare de 8,81 milioane de euri, finanțare asigurată prin POST 2007 – 2013 ȘI POIM 2014-2020”, susține Cuc.
În teza de doctorat ”Impactul antropic asupra componentelor ecosistemelor acvatice specifice Dunării”, realizată de Alina-Florina Nicolae, la Universitatea Dunării de Jos Galați, se spune că pe sectorul Dunării cuprins între Călăraşi şi Brăila, normele stabilite de Comisia Dunării recomandă ca șenalul navigabil să aibă o adâncime de 2,5 m sub etiajul navigabil şi de regularizare (ENR) şi o lățime de 180 m, pentru secțiunile cu praguri de nisip aceasta reducânduse la 150 m. ”Pe acest sector nu sunt asigurate pe tot parcursul anului condițiile de navigație, dat fiind contextul existent în zona bifurcației braț Bala-Dunărea Veche: în situații de ape mici, distribuția debitului de apă între Bala şi Dunărea Veche a devenit defavorabilă brațului principal al Dunării. Prin urmare, scăderea debitelor şi nivelelor apei pe Dunărea Veche afectează toate folosințele fluviului din aval. Totodată, această situație conduce la prelungirea perioadei de secetă pentru zonele umede situate în zona brațului principal al Dunării, la creșterea sedimentărilor pe Dunărea Veche şi a fenomenelor de eroziune pe brațul Bala, la reducerea disponibilității de asigurare a apei de răcire pentru Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă şi la continua creștere a necesarului anual de dragaje pentru întreținerea șenalului navigabil.
În ceea ce privește problema redistribuirii debitelor din zona de bifurcație braț Bala –
Dunărea Veche, au fost mai multe etape în care au fost propuse diferite soluții. După, 1990 s-a gândit execuția unui singur prag pe brațul Bala la km 9,5 cu cota la -1,85 m față de etiajul local Călăraşi, pentru sporirea debitelor pe Dunărea Veche. Pe lângă acesta, a fost realizat un dig de dirijare, pe malul stâng al Dunării, pe brațul Bala, astfel încât lățimea albiei la intrarea pe braț să se reducă.
Sistate din nou, la sfârșitul anului 1995, lucrările nefinalizate din zona amonte a brațului
Bala au condus la accelerarea absorbției debitelor mici pe acest braț, ca urmare a îngustării
secțiunii. Totodată lucrările nefinalizate au condus la modificarea formei albiei la intrarea pe brațul Bala ca urmare a eroziunilor cauzate de creșterea vitezelor de curgere, se mai spune în teza de doctorat amintită.
Sursa: Alina-Florina Nicolae, Impactul antropic asupra componentelor ecosistemelor acvatice specifice Dunării, lucrare de doctorat la Universitatea Dunării de Jos, Galați.
Acest fapt a generat reducerea drastică a adâncimilor necesare navigației şi neasigurarea
debitelor necesare de captat pentru unitățile CNE Cernavodă. ”În acest context, a fost necesar să se propună o nouă serie de lucrări hidrotehnice prin care să se asigure condițiile optime de navigație, pe tot parcursul anului. Aceste construcții sunt reprezentate de: un prag de fund, un dig de dirijare şi o apărare de mal, toate realizate pe brațul Bala. Prin realizarea acestor construcții hidrotehnice se urmărește modificarea distribuției debitelor între brațele Dunărea Veche şi Bala, contribuind prin aceasta esențial la îmbunătățirea condițiilor de navigație pe Dunărea Veche Inferioară. Pragul de fund este prevăzut pe toată lățimea brațului Bala. Acesta se încastrează în digul de dirijare (malul stâng) şi în apărarea de mal (malul drept). Pragul de fund este localizat la aproximativ 300 m amonte de amplasamentul structurii submersibile a cărui construcție a demarat la începutul anilor ’90, dar nu a fost finalizată. A fost proiectat astfel încât să aibă o lungime de 195,30 m, între taluzele celor două construcții hidrotehnice (digul de dirijare şi apărarea de mal). Conform proiectului, structura este construită în trepte, în zona centrală fiind prevăzută o cunetă la cota -3,48 m față de ENR. Lățimea coronamentului variază de la 10 m, în zona cunetei, până la 40 m, în sectorul în care cota este de -1,85 m față de ENR. Soluția constructivă a digului de dirijare constă în realizarea unui dig de piatră, având
cota de 11,28 MNS, lățimea 5 m şi lungimea de 2164 m. Apărarea de mal are ca soluție constructivă realizarea unei protecții din straturi de piatră brută. Aceasta are cota de 10,78 MNS. Piatra utilizată la construcția lucrărilor hidrotehnice este un diabaz de tip pillow-lava,
adus din cariera „Revărsarea” (Tulcea)”, se mai arată în teza de doctorat.
Recent, Agenția pentru Protecția Mediului Călăraşi a anunţat demararea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul proiectul „RESTAURAREA ȘI RANATURAREA ZONEI DE BIFURCATIE A BRAȚULUI BALA PENTRU ASIGURAREA CONDIȚIILOR DE NAVIGAȚIE ȘI DE PROTECȚIE A MEDIULUI PE DUNĂRE ÎN CADRUL PROIECTULUI „ÎMBUNĂTĂȚIREa CONDIȚIILOR DE NAVIGAȚIE PE DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAȘI ȘI BRĂILA, KM 375 – KM 175””- în siturile Natura 2000: ROSCI0022 Canaralele Dunării și ROSPA0039 Dunăre – Ostroave, pe Brațul Bala între km 348 – km 341, jud.Călărași, titular A.F.D.J. – R.A. GALAȚI.
