Procurorii anticorupţie detaliază, în documente din dosarul retrocedărilor obţinute de Mediafax, cazul unor suprafeţe de teren – foste moşii deţinute în 1913 de Nicolae D. Ghica. Acesta avea atunci în proprietate patru moşii: Comăneşti, Palanca, Brătuleşti şi Agăş. După decesul său, moşiile au revenit celor patru copii ai săi, care au fost deposedaţi de acestea în 1945.
„Calitatea de proprietar deposedat de pădure au avut-o exclusiv cei patru copii ai lui Nicolae D. Ghica (Dimitrie, Eugen, Iveta şi Neculai). În niciunul dintre dosarele civile ce au urmat nu se găseşte măcar un singur act de natură să contrazică afirmaţia de mai sus, din care să reiasă că Maria Mavrocordat ar fi fost proprietar de teren forestier în anul 1945”, se menţionează în documentele citate.
Cu toate astea, în 2005, Elie Vlad Sturdza, nepotul Mariei Mavrocordat, a introdus o cerere la Comisia Judeţeană de Fond Funciar Bacău, prin care, în calitate de moştenitor acceptant tacit al succesiunii defuncţilor Maria Mavrocordat (bunică), Dimitrie N. Ghica (străbunic) şi Nicolae D. Ghica (faţă de care ar fi strănepot de soră), a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafaţă de aproximativ 30.000 ha de teren forestier situat în judeţul Bacău, care includea şi moşiile lui Nicolae D. Ghica.
Solicitarea a fost respinsă, însă Elie Vlad Sturdza nu a renunţat. Un an mai târziu, prin mandatarul Gheorghe Paltin Sturdza, descendent şi moştenitor al său, a contestat decizia comisiei şi „a formulat cerere de reconstituire în natură a terenurilor forestiere preluate de stat în mod abuziv de la autorul său Nicolae D. Ghica, decedat în anul 1921, care a devenit proprietarul domeniilor forestiere” respective, după cum arată anchetatorii, în aceleaşi documente. Elia Vlad Sturdza nu a avut succes nici de această dată, astfel că, la 15 iunie 2006, a făcut plângere la Judecătoria Oneşti, prin avocatul Ioan Adam (deputat PSD), cerând, în plus faţă de cele 30.000 ha solicitate anterior, 11.620 ha din comuna băcăuană Dofteana.
